Moscova acuză România că armează Ucraina prin Portul Giurgiulești

Ministerul de Externe rus a acuzat luni România că folosește Portul Internațional Liber Giurgiulești, recent achiziționat de statul român, ca punct de tranzit pentru livrări de echipament militar către Ucraina. Autoritățile de la București nu au răspuns oficial până la ora publicării.

Acuzațiile lui Pilipson

Iuri Pilipson, directorul Departamentului European II din Ministerul rus de Externe, a declarat pentru agenția TASS că România „este deja implicată în furnizarea de sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev" și că portul de la Giurgiulești „a fost transformat într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a diverselor mărfuri, inclusiv a celor destinate nevoilor Forțelor Armate ale Ucrainei". Pilipson a avertizat totodată că „implicarea statelor membre NATO în sprijinul armatei ucrainene apropie inexorabil alianța de o confruntare directă cu Rusia" și că „responsabilitatea pentru evoluția negativă a evenimentelor va reveni celor care, în Europa, riscă soarta propriului popor".

Contextul achiziției

România a preluat operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — de la BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), care deținea 100% din acțiuni. Acordul a fost semnat pe 31 decembrie 2025 și aprobat de acționarii Portului Constanța în februarie 2026. Prețul de achiziție a fost de aproximativ 62 de milioane de dolari, la care se adaugă un angajament de investiții de cel puțin 28 de milioane de dolari.

Tranzacția a fost realizată prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, companie de stat română. Oficialii de la București au prezentat achiziția ca pe „un pas spre reunificarea economică" și au menționat că portul va fi utilizat și în procesul de reconstrucție a Ucrainei — declarații pe care Moscova le invocă acum pentru a-și justifica poziția.

Prin portul Giurgiulești trece, pe cale fluvială, peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova. Este singurul port maritim-fluvial semnificativ al Moldovei, situat pe Dunăre la granița cu România și Ucraina.

Avertismentul Zaharovei

Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a declarat că „acțiunile Bucureștiului nu vor rămâne fără răspuns", adăugând că incidentele cu drone semnalate de România ar fi „inscenări propagandistice fără nicio dovadă". Tensiunile bilaterale crescuseră deja la finele lunii iulie, după ce MAE de la București a convocat de urgență ambasadorul rus, în urma mai multor drone rusești care au violat spațiul aerian românesc.

Republica Moldova a rechemat recent propriul ambasador de la Moscova, după ce o dronă de proveniență rusă a explodat la Crocmaz, în sudul țării — episod care a acutizat tensiunile dintre Chișinău și Moscova.

Tema unirii, invocată în context diplomatic

Pilipson a invocat și subiectul unirii României cu Republica Moldova, descriind campaniile în favoarea reunificării ca „parte a unei campanii de influențare a opiniei publice din Republica Moldova". El a citat datele recensământului moldovean din 2024, potrivit căruia „76,7% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni, și doar 8% — români", pentru a susține că „marea majoritate a locuitorilor nu vor să renunțe la identitatea și statalitatea lor".