Legea salarizării, criticată de justiție, armată, sindicate

Proiectul noii legi a salarizării unitare, publicat de Ministerul Muncii, a stârnit marți un val amplu de critici. Președinții curților de apel și ai tribunalelor au denunțat „conduite dictatoriale”, Ministerul Apărării a cerut garanții că veniturile militarilor nu vor scădea, iar federația SANITAS a anunțat proteste în fața Ministerului Muncii.

Justiția: „Deprofesionalizare deliberată”

Într-un punct de vedere comun, președinții curților de apel au acuzat că legea „își propune, deliberat, reconfigurarea instituțională prin deprofesionalizarea unor domenii esențiale și afirmarea diletantismului ca politică de stat”, potrivit Economica.net.

Președinții tribunalelor au avertizat separat că proiectul ar putea genera „consecințe catastrofale” asupra sistemului de justiție și ar produce „anomalii” în grilele de salarizare, potrivit Adevărului. Acuzația principală, relatată de HotNews, vizează politicienii: „i-a interesat doar să își mărească veniturile”.

Armata cere garanții

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că analizează proiectul și va transmite observații în cadrul consultărilor programate între 27 mai și 4 iunie, scrie Libertatea. „Obiectivul urmărit este ca aplicarea viitoarei legi să nu conducă la diminuarea veniturilor personalului militar și civil”, a transmis MApN.

Conform grilei propuse, salariile militarilor ar varia între 4.674 de lei pentru soldați (coeficient 1,14) și 20.500 de lei pentru șeful Statului Major General (coeficient 5,00), relatează Știrile ProTV. Adevărul a semnalat însă o anomalie: șeful armatei ar urma să câștige mai puțin decât un deputat.

Sănătate și educație: „Jocul oglinzilor”

Sindicaliștii SANITAS au respins „categoric” proiectul, pe care îl consideră „inechitabil, incomplet și profund defavorabil angajaților din sistemele publice de sănătate și asistență socială”, potrivit Digi24. Federația a anunțat un protest la sediul Ministerului Muncii, susținând că pentru mai mult de jumătate dintre salariați veniturile vor fi plafonate sau chiar vor scădea.

În educație, profesorii cu experiență de peste 25 de ani ar putea pierde sute de lei ca urmare a eliminării sporurilor incluse în salariul de bază, arată calculele sindicatelor, notează Libertatea. Bonusurile de performanță ar urma să fie acordate doar pentru 30% dintre angajații unei școli, ceea ce sindicatele numesc „un joc al oglinzilor”, transmite Știrile ProTV.

Cifrele proiectului

Potrivit datelor oficiale, 56% dintre bugetari ar urma să aibă salarii mai mari în urma noii legi. Restul ar primi compensații individuale pentru a rămâne cu veniturile actuale, ceea ce înseamnă, practic, salarii înghețate odată cu eliminarea celor 87 de sporuri, relatează Știrile ProTV.

În același timp, Adevărul a semnalat că legea aduce creșteri consistente pentru demnitari, în timp ce pensiile și alocațiile rămân înghețate — o situație pe care publicația a descris-o drept „austeritate pentru popor, majorări la vârf”.

Ministrul Muncii: „Reforma a fost evitată ani de zile”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a recunoscut că proiectul a fost elaborat sub presiunea timpului. „Nu era dorința mea să mă apuc de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri, dar această reformă a fost evitată de guvernele anterioare”, a declarat Pîslaru, potrivit Digi24. Proiectul face parte din acordul multipartit PSD-PNL-USR-UDMR care prevede adoptarea legii până în iulie 2026.