Iranul impune SUA șase condiții dure: Hormuzul nu se redeschide

Iranul a impus sâmbătă, 8 august, o listă de șase condiții dure drept precondiție pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, complicând perspectiva unui acord cu Statele Unite chiar în momentul în care negocierile cu Omanul par să avanseze. Declarația a venit din partea lui Mohammad Bagher Zolghadr, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională (CSNSC) al Iranului și comandant al Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), marcând o înăsprire semnificativă a poziției Teheranului.

Cele șase condiții ale Teheranului

„Până când America nu își va corecta comportamentul, Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă", a declarat Zolghadr, potrivit postului de televiziune de stat iranian, calificând cerințele drept „solicitările poporului iranian, pe care le-a proclamat cu voce tare pe parcursul a 160 de zile de prezență constantă pe teren și pe străzi".

Cele șase condiții impuse de Teheran sunt:

• Ridicarea blocadei navale impuse porturilor iraniene de forțele americane
• Retragerea completă a forțelor militare ale SUA din zona din jurul Iranului
• Încetarea permanentă a războiului împotriva Iranului și a aliaților săi din regiune — Liban, Yemen, Palestina și Irak
• Compensații integrale pentru daunele provocate de operațiunile militare americane
• Ridicarea tuturor sancțiunilor și deblocarea necondiționată a activelor iraniene înghețate
• Garanții că Iranul nu va mai fi amenințat sau atacat militar de SUA

Potrivit The Guardian, lista de condiții reprezintă o înăsprire a poziției Iranului după zile de negocieri intense și vine pe fondul declarației ministrului de externe Abbas Araghchi că un acord cu Omanul privind gestionarea navigației este „foarte aproape".

Acordul cu Oman: avansat, dar insuficient pentru redeschidere

Concomitent cu declarația dură a lui Zolghadr, diplomația iraniană a transmis semnale mai temperate pe canalul Oman. Ministrul Araghchi a explicat că Iran și Oman au convenit deja asupra coordonatelor unui traseu de navigație: traficul de intrare ar urma să folosească o bandă nordică prin apele iraniene, iar cel de ieșire o bandă sudică prin apele omaneze. Omanul a descris negocierile drept „pozitive și constructive", potrivit Al Jazeera.

Araghchi a subliniat totuși că acordul cu Omanul, chiar dacă ar fi finalizat, nu este suficient pentru redeschiderea efectivă a strâmtorii. Redeschiderea este „supusă altor condiții", în special reparării a ceea ce Teheranul descrie drept încălcări americane ale memorandumului de înțelegere semnat în iunie. Negocierile Iran-Oman pentru acordul final avansaseră semnificativ în zilele precedente, dar IRGC a precizat că mecanismele de redeschidere sunt distincte față de tratativele bilaterale cu Omanul.

Reacția americană: „Suntem în mijlocul jocului"

Vicepreședintele american JD Vance a confirmat că Washingtonul poartă negocieri directe cu Teheranul, dar a temperat orice așteptare privind un deznodământ rapid. „Nu este încheiat. Suntem în mijlocul jocului", a declarat Vance, precizând că SUA evaluează dacă Iranul este dispus să facă schimbări pe termen lung care să permită normalizarea relațiilor.

Vance a reafirmat că obiectivul principal al Washingtonului este maximizarea fluxului de petrol prin strâmtoare pentru a menține prețurile la energie scăzute, prezentând continuarea presiunilor drept parte dintr-o strategie coerentă. „Am distrus programul lor nuclear. Am distrus armata lor convențională", a declarat vicepreședintele american, citând aceste realizări drept pârghii de negociere.

Criza energetică globală: aviația, sectorul cel mai afectat

Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează în condiții normale aproximativ 20% din petrolul mondial, rămâne blocată de luni de zile, generând deficite acute de combustibil pentru aviație. Potrivit OilPrice.com, Europa se confruntă cu cel mai sever deficit, estimat la aproape 600.000 de barili pe zi în trimestrul al treilea, cu stocuri reduse la echivalentul a doar 30 de zile de consum. Regatul Unit, Franța și Germania sunt cele mai vulnerabile, din cauza capacității reduse de rafinare interne.

Prețul combustibilului aviatic a atins un maxim de 215 de dolari pe baril înainte de a coborî la circa 130 de dolari. United Airlines estimează costuri suplimentare de aproape 6 miliarde de dolari în 2026, iar Southwest Airlines a raportat cheltuieli excedentare de aproape 900 de milioane de dolari în al doilea trimestru. Companiile aeriene au recurs la soluții improvizate: Southwest a transportat combustibil din Texas în California via Canalul Panama.

Perspectivă: un blocaj care poate dura luni

Perioada de 60 de zile prevăzută pentru negocierea unui acord final expiră în aproximativ o săptămână, potrivit NBC News, deși poate fi prelungită de comun acord. Expertul irakian în energie Mamdouh Salameh consideră că Iranul „nu va redeschide Strâmtoarea Hormuz pentru navele comerciale dacă condițiile sale nu sunt îndeplinite" — iar un scenariu de blocaj prelungit de până la un an rămâne posibil, potrivit TASS.

Declarația lui Zolghadr pare concepută mai degrabă ca poziție de negociere maximalistă, dar caracterul exhaustiv al cererilor și tonul ferm al Teheranului complică semnificativ perspectiva unui acord rapid. Piețele energetice au reacționat pozitiv la semnalele diplomatice ale lui Araghchi, petrolul Brent situându-se în jurul a 83 de dolari pe baril, iar moneda iraniană s-a apreciat la 1,85 milioane de riali pe dolar.