Inflație 10,4% în iunie: energia a urcat cu 60%
Rata anuală a inflației a coborât la 10,42% în iunie 2026, conform datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), de la 10,85% în mai. Scăderea este ușoară, iar prețurile rămân la niveluri ridicate: energia electrică s-a scumpit cu circa 60% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar chiriile cu 43%.
Variația lunară — iunie față de mai — a fost de doar +0,06%, ceea ce însemnă că prețurile au stagnat în raport cu luna anterioară. Media anualizăată pe 12 luni a ajuns la 9,8%, iar indicele armonizat european (IAPC) se situează la 9,2%.
Serviciile, principalul motor al scumpirilor
Serviciile au înregistrat cea mai mare creștere anuală: +13,67% față de iunie 2025, conform INS. Mărfurile nealimentare au urcat cu 12,29%, iar alimentele cu 5,75%.
Printre cele mai mari scumpiri individuale se numără:
- Energie electrică: +59,97%
- Chirii: +43,29%
- Motorină: +28,16%
- Benzină: +22,74%
- Cafea: +19,90%
- Servicii industriale: +16,96%
- Apă/canalizare/salubritate: +16,10%
- Ouă: +13,66%
- Lapte de vacă: +12,13%
Energia electrică s-a triplat față de 2019–2020
Prețul mediu al energiei electrice în România a urcat de la 45 de euro/MWh în perioada 2019–2020 la 136 de euro/MWh în intervalul 2021–2025, o triplare în aproximativ cinci ani, după cum reiese dintr-un raport al proiectului de cercetare Romanian Economic Monitor (RoEM). Dependența de importurile de combustibili fosili rămâne una dintre principalele vulnerabilități ale economiei românești.
BNR: temperare substanțială în trimestrul III
Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară la 6,50% la ședința din 8 iulie 2026, în contextul unor incertitudini semnificative. BNR estimează că rata anuală a inflației va continua să se reducă în trimestrul III 2026, pe măsură ce se epuizează efectele eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorărilor de TVA și accize.
Prognoza BNR vizează o inflație de 5,5% la finalul lui 2026 și de 2,9% la finalul lui 2027. Factorii dezinflaționiști identificați de bancă includ reducerea cererii agregate din consolidarea bugetară și îmbunătățirea așteptărilor inflaționiste. Principalele riscuri rămân conflictul din Orientul Mijlociu, potențialele șocuri energetice globale și incertitudinile privind consolidarea fiscală internă.
Ce se mai ieftinește
Nu toate categoriile s-au scumpit. Cartofii au scăzut cu 14,47%, fructele proaspete cu 9,48%, mălăiul cu 5,49% și făina cu 4,2%.
Economistul Adrian Negrescu a avertizat că scăderea ratei inflației nu însemnă neapărat prețuri mai mici, ci doar că ritmul de creștere a acestora s-a temperat față de perioada anterioară.
Surse: INS — Institutul Național de Statistică, BNR — Banca Națională a României, Romanian Economic Monitor (RoEM)
Comentarii
pentru a lăsa un comentariu.
Niciun comentariu încă. Fii primul care comentează!