Hegseth neagă că l-a mințit pe Trump privind Iranul

Secretarul apărării Pete Hegseth a negat miercuri, în fața Comitetului pentru Forțele Armate al Senatului, că l-ar fi mințit vreodată pe președintele Donald Trump cu privire la strategia militară privind Iranul. Audierea — a doua zi consecutivă de interogatoriu pe Capitol Hill — a fost marcată de confruntări dure cu senatorii democrați pe tema costurilor conflictului, concedierilor din conducerea Pentagonului și a lipsei unei strategii de ieșire.

25 de miliarde de dolari și un buget-record

Potrivit Pentagonului, operațiunea „Epic Fury” a costat până acum aproximativ 25 de miliarde de dolari, sumă contestată de democrați ca fiind subevaluată. Senatorul Chris Coons a susținut că cifra acoperă doar munițiile, fără a include costurile operaționale, desfășurarea trupelor și întreținerea echipamentelor. Congresmanul Ro Khanna a estimat că ostilitățile costă fiecare gospodărie americană circa 5.000 de dolari pe an, prin scumpirea combustibilului și alimentelor.

Hegseth a apărat totodată bugetul de apărare propus pentru 2027 — 1.500 de miliarde de dolari, un nivel fără precedent — subliniind necesitatea creșterii producției pentru 14 tipuri de muniții critice, inclusiv interceptoare Patriot, THAAD, rachete SM-3, SM-6 și JASSM.

„Nesăbuiți și defetiști”: Hegseth răbufnește

Exasperat de întrebările insistente, Hegseth a declarat că „cea mai mare amenințare” la adresa armatei nu vine din Iran, ci din „cuvintele nesăbuite, iresponsabile și defetiste ale congresmenilor democrați și ale unor republicani”, transmite PBS NewsHour. Afirmația a amplificat tensiunile partizane care au dominat ambele zile de audieri.

Reprezentantul democrat John Garamendi a catalogat conflictul drept o „mlaștină” și un „dezastru politic și economic la toate nivelurile”, notează Al Jazeera. Hegseth a replicat: „Numiți asta o mlaștină, oferind propagandă inamicilor noștri? Să vă fie rușine!”

Paradoxul nuclear

Unul dintre cele mai tensionate schimburi a vizat justificarea operațiunii militare. Conform Euronews, reprezentantul Adam Smith a subliniat o contradicție: Hegseth susținea că facilitățile nucleare iraniene fuseseră „complet obliterate” încă din loviturile americane din 2025, însă campania a început în februarie 2026 pe motiv de „amenințare nucleară iminentă”. „Dacă amenințarea a fost eliminată, de ce am pornit războiul?”, a întrebat Smith. Hegseth a răspuns că Iranul „nu renunțase la ambițiile nucleare” și deținea mii de rachete balistice.

Concedieri controversate la Pentagon

Senatorii au cerut explicații pentru seria de demisii forțate din conducerea militară. Așa cum relatează Euronews și CBS News, au fost înlăturați generalul Randy George (șeful armatei terestre), amiralul Lisa Franchetti (comandantul marinei), generalul Jim Slife (al doilea în comanda Forțelor Aeriene), iar președintele Trump l-a demis pe generalul Charles Brown Jr. din funcția de șef al Statului Major Interarme. Senatoarea Joni Ernst, republicană, a criticat „retragerea grăbită” a generalului George, subliniind realizările acestuia în recrutare și modernizare.

Două luni de conflict, 14 militari uciși

Ostilitățile, lansate pe 28 februarie 2026 prin atacuri americano-israeliene, au produs 14 victime în rândurile armatei SUA, potrivit Pentagonului. Printre acestea se numără șase soldați uciși de o dronă în Kuweit, arată datele CBS News. Luptele sunt în mare parte întrerupte de la 8 aprilie, dar blocada navală asupra Strâmtorii Ormuz continuă.

Popularitatea campaniei continuă să scadă: doar 34% dintre americani mai susțin implicarea militară, conform unui sondaj citat de mai multe publicații, în scădere de la 38% în martie.

Diplomația în impas

Hegseth a menționat eforturile de a forma o coaliție internațională pentru restabilirea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, scrie Newsweek. Cu toate acestea, negocierile diplomatice stagneză, iar Trump a amenințat cu reluarea atacurilor dacă discuțiile de armistițiu nu avansează. Războiul se apropie de termenul de 60 de zile prevăzut de War Powers Act, momentul în care Congresul ar putea cere oprirea operațiunilor fără autorizare legislativă.