Gazele naturale ating maximul din 4 ani în Europa; BCE reacționează

Prețul gazelor naturale pe piața europeană de referință TTF din Amsterdam a crescut luni cu 6%, atingând circa 84 euro/MWh — cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Creșterea vine pe fondul perturbărilor majore ale aprovizionării din Orientul Mijlociu și al unor depozite europene mult sub media istorică, înaintea sezonului de iarnă.

Criza din Orientul Mijlociu blochează aprovizionarea cu GNL

Principalul factor care a împins prețurile în sus este blocarea practică a două rute de tranzit energetic esențiale pentru Europa. Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează o parte semnificativă a exporturilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar și din Golful Persic, este perturbată de tensiunile militare din regiune. Atacurile repetate ale forțelor Houthi în Marea Roșie au descurajat traficul maritim comercial pe o altă rută-cheie, în timp ce Arabia Saudită a suspendat conducta East-West, eliminând un traseu alternativ.

La aceasta se adaugă un nivel scăzut al depozitelor europene: la mijlocul lui septembrie, stocurile din Uniunea Europeană se aflau la 68,3% din capacitate, față de 82% în aceeași perioadă din 2025 și sub media istorică de circa 80%. Norvegia, unul dintre principalii furnizori ai Europei, a prelungit opriri de mentenanță la câmpuri de extracție. De la începutul anului 2026, prețul TTF a crescut cu circa 130%, iar față de acum o lună cu peste 33%.

BCE, în alertă: inflația poate depăși din nou estimările

Mai mulți oficiali ai Băncii Centrale Europene au tras semnale de alarmă. Isabel Schnabel, membră în Consiliul Executiv al BCE, a descris evoluțiile recente ale prețurilor energiei drept „destul de alarmante” și a subliniat că gazele naturale ating „valori foarte ridicate”. Martins Kazaks, guvernatorul băncii centrale din Letonia, a avertizat că dobânzile ar putea depăși nivelul restrictiv, adică mai mult de 2,50% — rata de referință la care BCE majorase deja dobânda săptămâna trecută.

Economiștii de la Oxford Economics estimează că inflația totală din zona euro ar putea urca la 3,5% în semestrul al doilea din 2026, față de scenariul de bază de 3%. Piețele financiare anticipează o nouă majorare a dobânzii BCE cu 25 de puncte de bază la ședința din septembrie. Prețul actual al gazelor (~84 euro/MWh) depășește chiar scenariul pesimist al BCE din proiecțiile de la finalul anului trecut, care anticipa un plafon de 77 euro/MWh.

Perspectivă de iarnă: stocuri insuficiente, risc pe termen lung

Analiștii avertizează că iarna se anunță dificilă pentru consumatorii europeni. Cu stocuri sub media istorică și fără o perspectivă imediată de rezolvare a crizei din Orientul Mijlociu, presiunile pe prețuri ar putea persista sau crească pe parcursul sezonului rece. Italia este identificată drept cea mai vulnerabilă economie mare din zona euro, din cauza dependenței ridicate de importuri și a repercutării rapide a creșterilor de preț în facturile consumatorilor.

România, cu o producție proprie de gaze naturale, beneficiază de o protecție parțială față de volatilitatea piețelor de import. Totuși, prin mecanismul de piață liberalizată, prețurile interne urmează tendințele europene, iar o inflație mai ridicată în zona euro va influența și deciziile BCE privind dobânzile, cu efecte directe asupra creditelor în euro ale companiilor și gospodăriilor românești.