BCE majorează dobânda la 2,5% pe fondul inflației record de 3,3%

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis joi, 10 septembrie, să majoreze toate cele trei rate cheie de dobândă cu 25 de puncte de bază. Rata depozitelor urcă de la 2,25% la 2,50%, operațiunile principale de refinanțare ajung la 2,65%, iar facilitatea de creditare marginală la 2,90%. Noile rate intră în vigoare de la 16 septembrie 2026.

A doua majorare în trei luni

Este a doua creștere consecutivă a ratelor de referință BCE la interval de trei luni. Prima a venit pe 11 iunie 2026 — prima majorare din 2023 încoace. Potrivit Euronews, banca centrală a reacționat la șocul energetic alimentat de conflictul din Orientul Mijlociu, care a menținut inflația deasupra țintei de 2%.

Inflația anuală în zona euro a atins 3,3% în august 2026 — cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, conform datelor citate de Biziday. BCE proiectează că inflația va rămâne la 3,0% în tot cursul anului 2026, urmând să scadă la 2,5% în 2027 și la 2,1% în 2028, potrivit comunicatului oficial al băncii.

Abordare dependentă de date

Consiliul Guvernatorilor BCE a subliniat că nu se angajează la un curs predeterminat al politicii monetare. Deciziile vor fi luate de la reuniune la reuniune, în funcție de evoluția indicatorilor economici. Portofoliile de active din programele APP și PEPP continuă să se reducă la un ritm „măsurat și previzibil”, fără reinvestirea principalului scadent.

Creștere economică modestă pentru zona euro

Noile prognoze BCE estimează o creștere a PIB-ului zonei euro de 0,9% în 2026, urmată de 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028 — cifre ușor revizuite în sus față de prognozele din iunie, pe fondul rezilienței economice. Riscurile rămân asimetrice: ascendente pentru inflație, descendente pentru creștere.

Context pentru România

Majorarea BCE vine într-un context fiscal dificil pentru România. Conform unei analize Goldman Sachs citată de CursDeGuvernare, datele fiscale s-au îmbunătățit, deficitul bugetar din 2026 putând fi sub ținta de 6% din PIB. Însă deteriorarea climatului politic pune sub semnul întrebării continuarea consolidării fiscale: „Doar un guvern credibil ar putea susține obligațiunile românești”, avertizează analiștii băncii americane.

Deși România nu face parte din zona euro, costurile de finanțare mai mari ale BCE exercită presiune indirectă pe împrumuturile externe și pe cursul de schimb. Presiunile inflaționiste se acumulează și din direcția energiei — petrolul Brent a depășit 100 de dolari pe baril, cu efecte directe asupra prețurilor carburanților și transportului în România.