Deficitul bugetar scade cu 37%, la 2,34% din PIB; dobânzile, +26%

Bugetul general consolidat al României s-a încheiat pe primele șapte luni ale anului 2026 cu un deficit de 48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din produsul intern brut. Față de aceeași perioadă din 2025, când deficitul ajungea la 76,44 miliarde de lei (3,99% din PIB), reducerea nominală este de 37%, respectiv 28,36 miliarde de lei. Datele au fost publicate luni de Ministerul Finanțelor.

Ce a generat reducerea

Îmbunătățirea vine în primul rând din creșterea veniturilor: statul a încasat 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni, cu 11,2% mai mult față de 2025, în timp ce cheltuielile au crescut mult mai lent — cu 2,9%, la 460,39 miliarde de lei.

Colectările de TVA au înregistrat cel mai mare salt: 88,55 miliarde de lei net, un avans de 26,5% față de 2025. Creșterea reflectă, în mare parte, majorarea cotelor introdusă prin Legea 141/2025, intrată în vigoare în vara anului trecut. Veniturile fiscale totale au urcat cu 15,4%, la 214,32 miliarde de lei, iar accizele au crescut cu 6,4%, ajungând la 28,37 miliarde de lei.

Un aport important a venit din fondurile europene și din PNRR: rambursările UE și donațiile au totalizat 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% mai mult față de 2025, iar transferurile PNRR au crescut cu 124% — aproape s-au dublat față de anul trecut.

Tensiunea ascunsă: dobânzile datoriei publice explodează

Imaginea pozitivă este estompată de o creștere îngrijorătoare a costurilor datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au urcat cu 26,5%, la 40,12 miliarde de lei — cu 8,4 miliarde de lei mai mult față de perioada similară din 2025. Suma echivalează cu aproximativ 2% din PIB cheltuiți exclusiv pe serviciul datoriei.

„Datele la șapte luni demonstrează că menținem consecvent tendința de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Investiții și salarii: față și revers

Cheltuielile de capital au crescut cu 24%, la 76,51 miliarde de lei, ceea ce ar părea o veste bună. Nuanța importantă: peste 71% din aceste investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR, nu din resurse proprii ale bugetului de stat. Fără această componentă externă, avansul investițional ar fi semnificativ mai redus.

Fondul de salarii al angajaților statului a scăzut cu 4% față de 2025 — o reducere mai pronunțată în administrația centrală (-6%) decât în cea locală (-2,5%). Impactul rămâne însă marginal față de așteptări, într-un context în care Legea salarizării a picat în august, lăsând România fără 770 de milioane de euro din PNRR. Veniturile din impozit pe profit și impozit pe salarii au crescut cu doar 8,5%, sub ritmul inflației — semn că valoarea adăugată brută s-a erodat în termeni reali.

Deși cifrele la șapte luni sunt favorabile, Moody's a avertizat anterior că eșecul legii salarizării va afecta credibilitatea fiscală a României pe termen mediu, iar creșterea dobânzilor la datoria publică rămâne un risc structural care nu poate fi ignorat.