Deficitul bugetar s-a înjumătățit în T1 2026

România a încheiat primele trei luni din 2026 cu un deficit bugetar de 21,09 miliarde de lei, echivalent cu 1,03% din PIB, aproape la jumătate față de cele 43,66 miliarde de lei (2,28% din PIB) înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată o îmbunătățire semnificativă a execuției bugetare, într-un context economic marcat de incertitudine politică.

Venituri în creștere pe toate palierele

Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 158,76 miliarde de lei în primul trimestru, o creștere de 12,3% față de perioada similară din 2025. Cel mai puternic motor al creșterii a fost taxa pe valoarea adăugată: încasările nete din TVA au urcat la 33,63 miliarde de lei, cu 17,7% mai mult, ca efect al modificărilor de cote introduse anul trecut.

Impozitul pe salarii și venit a adus la buget 17,97 miliarde de lei (+19%), iar contribuțiile de asigurări sociale au crescut cu 7%, la 53,28 miliarde de lei. Accizele au generat 10,95 miliarde de lei, în urcare cu 9,2%.

Un salt remarcabil au înregistrat fondurile europene rambursate: 13,2 miliarde de lei, cu 43,5% mai mult decât în primul trimestru din 2025. Granturile nerambursabile prin PNRR au ajuns la 5,8 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de cele 2,8 miliarde din T1 2025, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.

Cheltuieli în scădere, dar dobânzile cresc

Cheltuielile bugetare au totalizat 179,85 miliarde de lei, în scădere nominală cu 2,8%. Cheltuielile de personal au coborât la 40,85 miliarde de lei, iar cele cu asistența socială au rămas relativ stabile, la 63,54 miliarde de lei.

Investițiile publice au ajuns la 21,67 miliarde de lei, din care aproximativ 75% au provenit din surse externe — fonduri europene și PNRR. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut însă cu 5,8%, la 23,56 miliarde de lei.

Costul serviciului datoriei publice a continuat să crească, ajungând la 13,37 miliarde de lei, cu 880 de milioane de lei mai mult decât în primul trimestru din 2025, reprezentând 0,7% din PIB.

Buget adoptat cu întârziere, criză politică la orizont

Rezultatele bugetare trebuie citite ținând cont de o particularitate: România a funcționat fără buget adoptat în primele 79 de zile ale anului, legea bugetului fiind promulgată abia pe 20 martie. În această perioadă, cheltuielile au fost limitate la o douăsprezecime din bugetul anului precedent, ceea ce a contribuit mecanic la reducerea deficitului.

Consolidarea fiscală vine însă într-un moment de instabilitate politică acută. Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR urmează să fie votată pe 5 mai, iar piețele financiare au reacționat deja: randamentul obligațiunilor românești la 10 ani a urcat la 7,33%, relatează CursDeGuvernare. Pe 28 aprilie, Trezoreria a ratat complet o licitație de titluri cu scadență în 2038, după ce dobânda cerută de investitori — 7,25% — a fost considerată prea mare.

Analiștii Erste Bank avertizează că tendința de creștere a costurilor de finanțare va continua dacă instabilitatea politică persistă. „Am demonstrat că angajamentele României nu sunt doar promisiuni, ci fapte”, a declarat ministrul Nazare, adăugând că ținta de deficit pentru 2026 rămâne 6,2% din PIB, cu obiectivul de a coborî sub 3% până în 2030.