Criza Dunării: Kozlodui la 30 cm de oprire, UE mobilizează sprijin

Centrala nucleară bulgară Kozlodui funcționează în continuare, dar se află la 20–30 de centimetri distanță de oprire forțată, în timp ce Dunărea atinge un debit minim absolut — cel mai scăzut din ultimii 23 de ani. Marți, Comisia Europeană a convocat de urgență Grupul de coordonare pentru energie electrică și a stabilit măsuri de sprijin pentru România, Ungaria și Slovenia, țările cele mai puternic afectate.

Bulgaria: Kozlodui la câțiva centimetri de prag

Agenția bulgară pentru exploatarea și întreținerea Dunării a înregistrat marți un nivel de −101 centimetri la stația Oryahovo, cu valori de −314 cm în alte secțiuni ale fluviului. Dacă nivelul mai scade cu 20–30 de centimetri, centrala nucleară Kozlodui — care furnizează circa o treime din producția de energie electrică a Bulgariei — va trebui oprită.

Potrivit datelor citate de Ministerul Energiei de la Sofia, dacă ritmul de scădere se menține, nu ar fi necesară o reducere semnificativă a capacității de la Kozlodui „cel puțin în următoarele trei săptămâni”. Spre deosebire de Cernavodă, centrala bulgară beneficiază de o stație de pompare situată la adâncime mai mare, ceea ce îi conferă o marjă de siguranță mai bună în condiții de secetă extremă.

Ministrul bulgar al energiei s-a deplasat la fața locului și a înființat un grup de lucru cu reprezentanți ai Bulgarian Energy Holding și ai Operatorului de Sistem. Sofia coordonează cu Serbia utilizarea sistemului hidroenergetic Porțile de Fier pentru a menține cota apei deasupra pragului critic necesar răcirii reactoarelor.

UE convoacă reuniunea de coordonare

Grupul de coordonare pentru energie electrică al Comisiei Europene s-a întrunit marți prin videoconferință, cu participarea reprezentanților ministerelor Energiei din statele afectate, inclusiv România. Au fost stabilite măsuri concrete de sprijin pentru România, Ungaria și Slovenia.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Anna-Kaisa Itkonen, declarase anterior că „nivelul scăzut al Dunării va afecta clar producția de energie nucleară” și că rețeaua europeană a operatorilor de transport ENTSO-E coordonează activ cu statele membre. Comisia a precizat că nu observă deocamdată probleme grave de securitate a aprovizionării, dar monitorizează situația îndeaproape.

Nuclearelectrica invocă forța majoră

Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei de la Cernavodă, a invocat clauza de forță majoră în contractele de livrare a energiei electrice, notificând marii clienți — Electrica Furnizare, PPC și Engie — că nu va putea onora livrările contractate, potrivit CursDeGuvernare. Clauza se aplică retroactiv din 27 iulie 2026.

Unitatea 2 de la Cernavodă a intrat joi în procedura de oprire controlată, după ce debitul Dunării la intrarea în țară a coborât la 1.370 mc/s — minimul absolut înregistrat vreodată. Unitatea 1 era deja oprită anterior. România pierde astfel circa 20% din producția națională de electricitate — aproximativ 1.400 MW.

Ungaria și Slovenia, sub presiune

Centrala nucleară de la Paks, singura din Ungaria, a funcționat temporar la sub 10% din capacitate. Premierul ungar Peter Magyar a anunțat că Dunărea a crescut cu 19 centimetri pe sectorul maghiar, permițând reconectarea unei turbine suplimentare.

Slovenia urmărește îndeaproape cota râului Sava, afluent al Dunării, în zona centralei nucleare Krško. Serbia se confruntă la rândul ei cu constrângeri operaționale la hidrocentralele și instalațiile industriale de pe cursul fluviului.

Cel mai grav episod de secetă din ultimii 23 de ani

Criza actuală este cea mai gravă secetă hidrografică pe Dunăre din ultimii 23 de ani. Prognozele hidrologice indică un debit extrem de scăzut cel puțin până la 24–26 august, când precipitațiile din bazinul superior ar putea aduce creșteri semnificative.

Comisia Europeană a reamintit că riscurile climatice sunt integrate în politica energetică a UE din 2016, adăugând că episoade ca cel de față evidențiază vulnerabilitățile structurale ale infrastructurii energetice europene în fața extremelor meteorologice.