CJUE: legea anti-LGBTQ a Ungariei încalcă valorile UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis luni, 21 aprilie, că legea anti-LGBTQ adoptată de Ungaria în 2021 încalcă valorile fundamentale ale blocului comunitar, consacrate în articolul 2 al Tratatului UE. Este prima dată în istoria Uniunii când un stat membru este găsit în încălcarea acestui articol.

Ce prevede legea contestată

Adoptată în iunie 2021 de coaliția condusă de Viktor Orbán, legea a fost inițial concepută pentru înăsprirea pedepselor în cazurile de abuz sexual asupra minorilor. Parlamentul ungar a adăugat însă amendamente care interzic prezentarea sau promovarea homosexualității și a schimbării de gen către persoane sub 18 ani, în media, publicitate și educație.

Criticii au acuzat că legislația asociază în mod deliberat conținutul LGBTQ cu pedofilia, stigmatizând o întreagă comunitate. În baza acestei legi, autoritățile ungare au interzis inclusiv marșul Budapest Pride în 2025, deși zeci de mii de persoane au participat în ciuda interdicției.

Decizia Curții

Toți cei 27 de judecători ai CJUE au participat la pronunțarea hotărârii în cauza C-769/22, cea mai amplă procedură de încălcare a drepturilor omului din istoria UE. Curtea a constatat că legea „stigmatizează și marginalizează persoanele LGBTI+” și este „contrară identității Uniunii ca ordine juridică comună într-o societate în care prevalează pluralismul”.

Concret, instanța a stabilit că Ungaria a încălcat mai multe drepturi din Carta Fundamentală a UE: protecția împotriva discriminării pe bază de orientare sexuală, respectul vieții private și de familie, libertatea de exprimare și de informare, precum și normele privind libera prestare a serviciilor.

Comisia Europeană, 16 din cele 27 de state membre și Parlamentul European au intervenit în proces în susținerea reclamantului, subliniind dimensiunea fără precedent a cazului.

Implicații pentru guvernul Péter Magyar

Decizia vine la doar nouă zile după alegerile parlamentare din Ungaria, câștigate de partidul Tisza condus de Péter Magyar, care l-a învins pe Orbán. Noul parlament, care urmează să fie constituit la începutul lunii mai, va avea responsabilitatea de a abroga legea. Viitorul premier a anunțat deja o reorientare pro-europeană a Budapestei, iar această decizie reprezintă primul test concret.

Magyar a declarat că Ungaria ar trebui să fie „o țară în care nimeni nu este stigmatizat pentru că iubește altfel decât majoritatea”, potrivit presei internaționale.

Patru organizații neguvernamentale, printre care Amnesty International Ungaria, au salutat hotărârea drept „istorică”, afirmând că aceasta „confirmă că politica de excludere și stigmatizare a guvernului Orbán nu are loc în UE”.

Ce urmează

Ungaria este obligată să abroge prevederile contestate. Deocamdată nu au fost stabilite sancțiuni financiare, însă în cazul neconformării, Comisia Europeană poate solicita Curții impunerea unor amenzi. Noul executiv ungar, aflat în formare, va fi pus la încercare prin implementarea acestei decizii.