Ungaria după Orbán: Magyar pregătește aderarea la euro

La mai puțin de o săptămână de la victoria zdrobitoare a partidului Tisza în alegerile parlamentare, Péter Magyar transformă deja peisajul politic al Ungariei. Cu o supermajoritate de două treimi în parlament — aproximativ 141 din 199 de locuri, conform rezultatelor aproape finale — viitorul premier al Ungariei negociază simultan cu Bruxellesul, Varșovia și Londra o repoziționare radicală față de cei 16 ani de „democrație iliberală” a lui Viktor Orbán.

Delegația UE, la Budapesta

Vineri, o delegație de rang înalt din biroul Ursulei von der Leyen a sosit la Budapesta pentru discuții informale cu echipa Tisza, relatează The Guardian. Miza centrală: deblocarea a aproximativ 17 miliarde de euro din fonduri europene înghețate din cauza deficiențelor democratice constatate sub Orbán. Dintre acestea, circa 10 miliarde de euro din fondul de redresare post-COVID expiră la sfârșitul lunii august, ceea ce creează o presiune imensă asupra calendarului.

„Ceasul ticăie pentru o serie de subiecte. Este în interesul Ungariei și al UE să facem progrese cât mai rapid”, a precizat Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, potrivit The Guardian. Pentru a accesa prima tranșă de 10,4 miliarde de euro, noul guvern trebuie să îndeplinească 27 de criterii legate de independența justiției, combaterea corupției și eliberarea media de controlul guvernamental.

Euro până în 2030

Una dintre cele mai ambițioase promisiuni ale noii majorități vizează adoptarea monedei euro. András Kárman, considerat favorit pentru funcția de ministru de finanțe, a afirmat pentru postul RTL că accentul se pune pe „crearea condițiilor necesare pentru 2030, astfel încât să se poată lua o decizie pozitivă cu privire la introducerea euro”, conform Adevărul, care citează TVP World.

Un raport al GKI Economic Research, publicat pe 15 aprilie, arată însă că Ungaria s-a îndepărtat în ultimii ani de criteriile de la Maastricht — stabilitatea prețurilor, disciplina fiscală, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. Cu toate acestea, majoritatea maghiarilor susțin trecerea la moneda unică, iar adoptarea ar putea reduce costurile de împrumut și de tranzacție, după cum reiese din același raport.

Orbán recunoaște înfrângerea

Viktor Orbán a rupt tăcerea joi, la patru zile după alegeri, într-un interviu pe canalul YouTube Patrióta. „O eră politică s-a încheiat”, a recunoscut premierul în exercițiu, care va împlini 63 de ani luna viitoare, după 38 de ani în politica de primă linie și cinci mandate de premier.

Orbán și-a asumat întreaga responsabilitate pentru rezultat — Fidesz a obținut doar aproximativ 55 de locuri, față de 135 anterior — dar a nuanțat: „Să nu ne facem că întreaga țară ne-a respins guvernarea”. Aproape 2,4 milioane de unguri au votat totuși Fidesz, dintr-o populație de 9,5 milioane. Partidul urmează să voteze o nouă conducere în iunie, transmite PBS.

Documente distruse, platformă pentru avertizori

Magyar a acuzat vineri că documente sensibile sunt distruse sistematic în ministere și în instituții guvernamentale, inclusiv la Oficiul Național al Magistraturii. Potrivit Reuters, citat de HotNews, viitorul premier l-a acuzat personal pe ministrul de externe Péter Szijjártó de distrugerea documentelor legate de sancțiunile UE contra Rusiei.

„Oricine participă la astfel de activități infracționale va răspunde în fața legii după formarea noului guvern”, a avertizat Magyar pe Facebook. Tisza a lansat o platformă online unde avertizorii de integritate pot transmite anonim informații. Conform BBC, oficiali din ministere oferă deja pen drive-uri cu copii digitale ale documentelor, în schimbul păstrării funcțiilor.

Axa Varșovia–Budapesta și implicațiile pentru Ucraina

Magyar plănuiește ca prima vizită externă să fie la Varșovia. Premierul polonez Donald Tusk, aflat într-o vizită în Coreea, l-a sunat în noaptea alegerilor: „Sunt atât de fericit. Cred că sunt chiar mai fericit decât tine”, a notat The Guardian. A doua zi, Tusk a adăugat: „Întâi Varșovia, apoi București, Chișinău și acum Budapesta. Această parte a Europei arată că nu suntem sortiți să suportăm guvernări corupte și autoritare”.

Investirea lui Magyar este așteptată în jurul datei de 9 mai — Ziua Europei —, iar una dintre primele decizii va fi ridicarea vetoului asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, blocat de Orbán în februarie. Oleksandr Merezhko, președintele comisiei de afaceri externe din parlamentul ucrainean, a spus pentru The Guardian că „Putin sperase să formeze o coaliție anti-ucraineană în Europa, condusă de Orbán. Planul a eșuat”.

Analiștii temperă însă așteptările. Vadym Denysenko de la centrul analitic Dilova Stolytsia a explicat pentru Ukrinform că Magyar „nu are capitalul politic să schimbe radical cursul țării”, iar o parte semnificativă a societății ungare a dezvoltat de-a lungul anilor atitudini negative față de Ucraina. Și editorul European Pravda, Serhiy Sydorenko, a subliniat: „Magyar nu este un politician pro-ucrainean. Este pro-ungar”.

Energia: dependență de Rusia și diversificare

Ungaria rămâne profund dependentă de energia rusă: 93% din importurile de petrol și aproximativ trei sferturi din cele de gaz natural provin din Rusia, după cum arată Al Jazeera. Din 2022, importurile de gaz rusesc au totalizat circa 15,6 miliarde de euro.

Magyar a promis eliminarea dependenței de petrolul rusesc până în 2035, deși termenul convenit la nivel european este 2027. Conducta Druzhba, avariată de o dronă rusească în ianuarie, urmează să fie reparată până la sfârșitul lunii aprilie. Viitorul premier a discutat deja cu Zsolt Hernádi, CEO-ul MOL, despre diversificarea aprovizionării, inclusiv prin conducta de pe insula Krk din Croația, anunță BBC.

Centrala nucleară Paks, care furnizează 40-50% din electricitatea țării, rămâne un dosar sensibil: extinderea este construită de Rosatom, cu finanțare rusească, iar Magyar a menționat că va reevalua condițiile financiare ale proiectului.

Trump devine „toxic” pentru extrema dreaptă europeană

Înfrângerea lui Orbán — cel mai vocal aliat european al lui Donald Trump — trimite unde de șoc în mișcările de extremă dreaptă de pe continent. Așa cum notează Politico, citat de Digi24, deputatul german AfD Matthias Moosdorf a recunoscut că afișarea ostentativă a prieteniei dintre Budapesta și Trump „a atârnat ca o piatră de moară de gâtul lui Orbán”.

Teresa Ribera, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, a subliniat pentru Euronews că rezultatul demonstrează „limitele narativului anti-european” și că „maghiarii au decis că vor să fie europeni”.