Trump l-a numit pe Netanyahu „nebun” într-un apel furios

Relația dintre Washington și Ierusalim a atins luni, 1 iunie, un punct de tensiune fără precedent în mandatul actual al lui Donald Trump. Într-o convorbire telefonică descrisă de surse americane drept „explozivă”, președintele Statelor Unite l-a apostrofat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu în termeni neobișnuit de duri, reproșându-i că a pus în pericol negocierile americane cu Iranul prin ordonarea unui atac asupra unei zone controlate de Hezbollah în Beirut.

Un apel telefonic fără precedent

Conform Axios, care citează surse din administrația americană, Trump l-a numit pe Netanyahu „nebun” și i-a transmis direct: „Ai fi în închisoare dacă n-aș fi eu. Îți salvez pielea. Toți te urăsc acum. Toți urăsc Israelul din cauza asta.” Președintele american ar fi strigat la un moment dat: „Ce naiba faci?”

Motivul furiei lui Trump este legat de atacul israelian asupra Beirutului, care a periclitat un memorandum de înțelegere negociat între Statele Unite și Iran. Documentul prevede, printre altele, încetarea ostilităților în Liban — o condiție pe care acțiunile militare israeliene o încalcă în mod direct.

Potrivit aceleiași surse americane citate de Axios, Netanyahu a cedat în cele din urmă în cadrul convorbirii, răspunzând: „OK, OK, doar asigură-te că totul e rezolvat.” Replica sugerează că premierul israelian a acceptat, cel puțin temporar, să se alinieze la cerințele Washingtonului.

Trump confirmă public tensiunile

Două zile mai târziu, miercuri, 3 iunie, Trump a confirmat personal existența fricțiunilor în cadrul podcastului „Pod Force One”, relatează New York Post. Președintele american a declarat: „Am fost puțin deranjat de faptul că se luptă constant cu Libanul.”

Cu toate acestea, Trump a încercat să tempereze impactul dezvăluirilor, adăugând: „Îl plac mult pe Bibi. Sunt un președinte de război, el e un premier de război.” O formulare care menține aparența unei relații funcționale, în ciuda tensiunilor strategice semnalate de ambele părți.

Trump a respins și acuzațiile potrivit cărora Netanyahu l-ar fi manipulat pentru a antrena Statele Unite într-un conflict regional. „Eu sunt cel care a început totul”, a precizat președintele, adăugând o declarație și mai categorică: „Dacă n-aș fi eu, nu ar mai exista Israel.”

Negocierile nucleare cu Iranul — miza reală

Dincolo de disputa personală, criza dintre Trump și Netanyahu are rădăcini strategice profunde. Administrația americană lucrează la un acord cu Iranul care vizează prevenirea dezvoltării armamentului nuclear de către Teheran, iar orice escaladare militară israeliană în regiune complică aceste eforturi.

Trump a subliniat în cadrul aceluiași podcast că Iranul a acceptat deja să nu dețină arme nucleare: „Nu putem să-i lăsăm să dețină arme nucleare. Și au fost deja de acord că nu vor deține arme nucleare.” Casa Albă a confirmat că memorandumul de înțelegere include un angajament iranian explicit în acest sens.

Cu toate acestea, administrația americană nu se mulțumește cu promisiuni verbale. Într-o reuniune desfășurată în Situation Room, s-a decis că Washingtonul va cere angajamente scrise din partea Teheranului. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat în fața Senatului că Iranul trebuie să accepte „limitări severe și pe termen lung și/sau anularea activității de îmbogățire” a uraniului.

Memorandumul de înțelegere SUA-Iran

Documentul negociat între Washington și Teheran prevede mai multe etape: prelungirea armistițiului actual, redeschiderea treptată a Strâmtorii Hormuz — esențială pentru comerțul mondial cu petrol — și stabilirea unui calendar concret pentru negocieri nucleare. Potrivit informațiilor disponibile, Statele Unite nu oferă nicio relaxare a sancțiunilor în această fază preliminară.

Trump a menționat și impactul economic al crizei din Golf, referindu-se la prețul petrolului de 98 de dolari pe baril. „Toți ziceau că va ajunge la 300-400 de dolari”, a spus președintele, sugerând că situația este sub control comparativ cu scenariile catastrofice anticipate de analiști.

Iranul — un interlocutor controversat

Un element surprinzător al declarațiilor lui Trump este deschiderea față de o întâlnire directă cu Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului. „Mi-ar plăcea să-l cunosc. Probabil ne vom întâlni la un moment dat”, a susținut președintele american. Rubio a confirmat că Khamenei „se implică din ce în ce mai mult, la un anumit nivel” în procesul de negociere.

Totuși, Mojtaba Khamenei rămâne o figură enigmatică. Noul lider suprem nu a apărut public de la moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, pe 28 februarie. De atunci, au circulat doar declarații scrise, citite la televiziunea de stat iraniană, ceea ce alimentează speculațiile privind dinamica internă a puterii de la Teheran.

Situația pe teren și mizele regionale

Pe teren, situația rămâne volatilă. Israel a intensificat operațiunile militare în sudul Libanului, forțând zeci de mii de civili să-și părăsească locuințele. Armata libaneză a anunțat că un soldat a fost ucis într-un atac aerian israelian, ceea ce adaugă un strat suplimentar de complexitate diplomatică.

Tensiunile regionale au escaladat și prin atacul iranian asupra aeroportului din Kuweit, soldat cu un mort și 63 de răniți. Incidentul demonstrează că zona de conflict se extinde dincolo de teatrele tradiționale din Liban și Gaza, amenințând stabilitatea întregului Golf Persic.

Totodată, Statele Unite au ripostat pe insula iraniană Qeshm după atacuri asupra bazelor americane din regiune, un semn că escaladarea militară continuă în paralel cu eforturile diplomatice.

Calcule politice interne

Criza din Golf are și o dimensiune politică internă pentru Trump. O blocadă navală care s-ar prelungi până la Labor Day, pe 7 septembrie, ar putea afecta prețurile combustibililor și implicit percepția publică a administrației republicane înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie. Acest calendar electoral explică, cel puțin parțial, urgența cu care Trump urmărește un acord cu Iranul — și frustrarea sa față de acțiunile israeliene care complică acest obiectiv.

Dezvăluirile privind apelul telefonic dintre Trump și Netanyahu marchează o ruptură rară și publică în ceea ce fusese prezentată drept o relație solidă între cei doi lideri. Rămâne de văzut dacă această criză diplomatică va accelera sau, dimpotrivă, va îngreuna eforturile de stabilizare a unei regiuni aflate la un pas de un conflict generalizat.