Iran lansează rachete de avertisment spre nave SUA în Golful Oman

Marina Iranului a anunțat vineri că a lansat rachete și drone de avertisment în direcția unor distrugătoare americane în Golful Oman, acuzând Marina SUA de „hărțuire a traficului maritim și confiscarea navelor comerciale și a petrolierelor”, relatează The Jerusalem Post citând presa de stat iraniană.

Incidentul marchează o nouă escaladare militară în ziua 98 a conflictului armat dintre cele două țări, într-un moment în care atât Washingtonul, cât și Teheranul trimit simultan semnale contradictorii — de forță militară, dar și de deschidere diplomatică.

Rachete de avertisment în Golful Oman

Potrivit relatărilor presei iraniene, marina a lansat rachete și drone de avertisment asupra navelor de război americane care operau în Golful Oman. Comandamentul Indo-Pacific al SUA (INDOPACOM) a confirmat că forțele americane interceptaseră anterior nava sancționată M/T Davina în Oceanul Indian, subliniind că vor „continua operațiunile de aplicare a legislației maritime la nivel global”.

Niciuna dintre părți nu a raportat victime, iar incidentul pare să se fi încheiat fără escaladare ulterioară. Președintele Trump declarase anterior că va relua operațiunile militare doar dacă soldați americani vor fi uciși în timpul armistițiului în vigoare.

Trump: „Aș putea să mă întâlnesc cu Khamenei”

Cu o zi înainte de incidentul din Golful Oman, președintele Trump a nuanțat considerabil poziția față de Iran. De la Casa Albă, acesta a declarat că Statele Unite vor câștiga conflictul „militar sau pe hârtie” și nu a exclus o întâlnire cu liderul suprem iranian, conform OilPrice.com.

„Dacă ajungem la o înțelegere, e posibil să mă întâlnesc cu el. Aș fi de acord cu asta”, a spus Trump, revenind asupra declarației inițiale în care negase orice intenție de a-l întâlni pe Mojtaba Khamenei. Secretarul de stat Marco Rubio a indicat că liderul iranian este „tot mai implicat” în negocieri, deși acesta nu a mai fost văzut public din 28 februarie, când ar fi fost grav rănit în loviturile aeriene americano-israeliene.

Blocada navală: pierderi de aproape 6 miliarde de dolari

Presiunea economică asupra Iranului se intensifică. Blocada navală americană, impusă din 13 aprilie, a redus exporturile de petrol iranian de la 1,84 milioane de barili pe zi în martie la doar 300.000 de barili pe zi în mai — o scădere de 84%, conform unei analize Al Jazeera. Pierderile cumulate pentru lunile aprilie-mai se ridică la aproximativ 5,8 miliarde de dolari.

Teheranul a caracterizat blocada drept „piraterie” și caută rute alternative, inclusiv prin portul irakian Umm Qasr. Iranul a anunțat totodată intenția de a impune taxe de servicii navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz, invocând „progrese considerabile” în negocierile cu Washingtonul.

AIEA: riscul nuclear a crescut

Într-un raport publicat vineri, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a concluzionat că riscul nuclear iranian a crescut față de perioada anterioară atacurilor din februarie, informează OilPrice.com. Iranul și-a suspendat inspecțiile AIEA după bombardamente, iar stocul de uraniu îmbogățit rămâne neverificat.

Directorul AIEA a avertizat că „un lucru care nu este verificabil va duce la un acord prost”, referindu-se la orice aranjament de pace care nu include mecanisme de inspecție. Casa Albă a respins raportul, calificându-l drept „o analiză incredibil de stupidă”.

În paralel, 85 de parlamentari iranieni au trimis o scrisoare liderului suprem cerând dezvoltarea de rachete balistice intercontinentale capabile să atingă teritoriul american, potrivit publicației reformiste iraniene Asriran, citată de The Jerusalem Post.

Congresul American, êmpărțit

Tensiunile se reflectă și în politica internă americană. Camera Reprezentanților a adoptat miercuri, cu 215 voturi pentru și 208 împotrivă, o rezoluție privind puterile de război care limitează autoritatea președintelui de a continua conflictul fără aprobarea Congresului, scrie Al Jazeera.

Patru republicani — Thomas Massie (Kentucky), Tom Barrett (Michigan), Warren Davidson (Ohio) și Brian Fitzpatrick (Pennsylvania) — au votat alături de democrați. Trump i-a criticat dur pe Truth Social, numindu-i „nepatrioți” care „ar trebui să le fie rușine de ei înșiși”, calificând rezoluția drept „lipsită de sens” în contextul „negocierilor finale” cu Iranul. Rezoluția trebuie votată și în Senat, controlat de republicani cu 53 din 100 de locuri, unde are șanse minime de adoptare.

Impact global: criză alimentară și piețe volatile

Programul Alimentar Mondial (WFP) al ONU a avertizat vineri că războiul pune în pericol de foamete 45 de milioane de persoane, în special în Somalia, Afganistan și Sri Lanka, din cauza prețurilor ridicate ale petrolului și perturbării lanțurilor de aprovizionare, transmite Al Jazeera.

Piețele financiare oscilează între optimism și temeri. Indicele Dow Jones a urcat cu 875 de puncte (1,7%) joi, atingând 51.562, pe speranțele unui acord de pace, conform CBS News. Petrolul Brent a coborât la 94,43 dolari pe baril, deși ministrul de externe iranian Abbas Araghchi a temperat așteptările, declarând că „nu s-au înregistrat progrese tangibile” în negocieri.

Conflictul Iran-SUA, intrat în luna a patra, rămâne marcat de aceeași dublă logică: escaladare militară pe teren și semnale diplomatice la nivel politic. Votul Camerei Reprezentanților din această săptămână arată însă că și în interiorul SUA consensul privind războiul se erodează.