Cernavodă fără curent din iulie; Dunărea decide dacă repornește

Ambele reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă sunt oprite de aproximativ trei luni din cauza nivelului scăzut al Dunării. Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat că unul dintre ele ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie, dacă prognozele privind creșterea debitului fluviului se confirmă.

Cum s-a ajuns la oprire

Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026. Cauza este aceeași pentru ambele: seceta severă din această vară a redus drastic debitul Dunării, coborând nivelul apei din bazinul de captare al centralei până la -259 cm pe 10 octombrie — cu doar 3 centimetri deasupra limitei operaționale de -262 cm, sub care funcționarea nu mai este posibilă din punct de vedere tehnic.

Dunărea a ajuns la un debit sub 1.200 m³ pe secundă, aproximativ o treime din media istorică înregistrată de obicei toamna. Reactoarele CANDU de la Cernavodă necesită cantități mari de apă pentru răcire, prelevată direct din fluviu prin sistemul de absorbție al centralei.

Problema nu e nouă, dar rămâne nerezolvată

Noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a declarat la Digi24 că nicio măsură întreprinsă din vară încoace nu a reușit să rezolve lipsa apei de răcire. „Acțiunile întreprinse pentru asigurarea alimentării cu apă nu au avut rezultatele scontate", a spus ministrul. Problema este una hidrologică: nu există infrastructura necesară pentru a devia suficientă apă din Dunăre către brațul Bala și, de acolo, la gurile de absorbție ale centralei — lucrări de natură hidrologică care, potrivit ministrului, nu au fost realizate nici în trei decenii.

Chisăliță a subliniat că această situație nu este fără precedent. Prima criză similară a apărut în 2003, iar de atunci nu s-au realizat lucrările permanente care ar fi trebuit să prevină repetarea scenariului.

Impact: 20% din curentul României

Înainte de oprire, cele două unități produceau 1,35 GW, asigurând aproximativ 20% din energia electrică consumată în sistemul național. Absența lor din rețea timp de trei luni a crescut presiunea pe celelalte surse de producție și a contribuit la creșteri ale prețului energiei pe piața spot.

Potrivit Nuclearelectrica, operatorul centralei, unitățile sunt menținute în stare de oprire sigură și nu există niciun risc legat de siguranța nucleară. Apa disponibilă în bazinul de captare este suficientă pentru funcționarea sistemelor de răcire ale reactoarelor oprite.

Când repornim

„Undeva în jurul datei de 15 noiembrie, dacă trendurile și prognozele care sunt în momentul de față se mențin, ar trebui să avem un reactor care să pornească", a declarat ministrul Chisăliță. Acesta a precizat că estimarea poate varia cu 7-10 zile sau mai mult în funcție de evoluția debitelor Dunării. „Mi-aș dori să înceapă de astăzi să funcționeze, dar nu este posibil", a adăugat el.

Autoritatea Națională „Apele Române" (ANAR) a dispus, în perioada 10-18 octombrie, creșterea temporară a debitului eliberat din rezervorul Iezer cu 20 m³/s pentru a sprijini centrala, dar măsura nu a fost suficientă pentru a permite repornirea.

Repornirea depinde exclusiv de precipitații și de creșterea debitului Dunării — nu de o problemă tehnică a instalației. Autoritățile monitorizează prognozele hidrologice pentru a stabili o dată mai precisă.