BNR avertizează: risc de stagflație; 96% estimează leul la 5,39 lei/euro

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, avertizează că economia românească se confruntă cu o combinație dificilă de riscuri: inflație persistentă, creștere economică stagnantă, șocuri energetice și dezechilibre bugetare — un context favorabil apariției stagflației. Dobânda-cheie BNR rămâne la 6,5% de peste doi ani și ar putea fi menținută la acest nivel pentru mai multe trimestre, potrivit analizei publicate de viceguvernator pe 25 octombrie.

Inflație peste țintă în doisprezece din douăzeci și unu de ani

Conform datelor prezentate de Cosmin Marinescu, politica monetară bazată pe țintirea inflației, aplicată de BNR din 2005, a reușit să mențină prețurile în intervalul asociat țintei în doar șase din cei douăzeci și unu de ani; în doisprezece ani, inflația a depășit-o, iar în celelalte trei s-a aflat sub aceasta. Maximul înregistrat a fost de 16,8%, în noiembrie 2022. Dobânda-cheie de 6,5% — menținută din august 2024 — ar putea reprezenta o durată record la nivel european pentru o rată atât de ridicată.

Viceguvernatorul descrie situația actuală drept o combinație de inflație persistentă, perspective economice slabe, un șoc energetic generat de conflictul din Orientul Mijlociu și dezechilibre bugetare acumulate. Deficitul ESA din 2024, de 9,3% din PIB, este caracterizat de Marinescu drept „cel mai sever moment de slăbiciune" din perioada recentă.

Marinescu atrage atenția și asupra rolului politicii fiscale în amplificarea presiunilor inflaționiste. Cheltuielile publice au funcționat ca un „helicopter money care a alimentat cererea", îngreunând eforturile BNR de reducere a inflației. Eficiența politicii monetare depinde, potrivit viceguvernatorului, „și nu puțin de manifestarea unor politici fiscal-bugetare orientate consecvent".

CFA România: indicatorul de încredere sub pragul neutru pentru a 26-a lună consecutivă

Sondajul lunar al Asociației CFA România, publicat luni, prezintă o imagine similară. Indicatorul de Încredere Macroeconomică a crescut cu 3,4 puncte în septembrie 2026, ajungând la 42,9 puncte — dar rămâne sub pragul neutru de 50 pentru a douăzeci și șasea lună la rând, relatează Ziarul Financiar. Componenta care reflectă condițiile curente se situează la 38 de puncte (+1,1), iar cea privind anticipațiile la 12 luni a urcat la 45,4 puncte (+4,6).

„Participanții anticipează o continuare a reducerii ratei inflației, dar și o depreciere a leului până la 5,39 lei per euro", a declarat Adrian Codirlașu, președintele CFA România, citat de Economica.net. Nouăzeci și șase la sută dintre analiști se așteaptă la slăbirea monedei naționale pe orizontul de 12 luni față de septembrie 2026, estimând un curs mediu de 5,3893 lei pentru un euro. Inflația anticipată pentru octombrie 2027 este de 5,77%.

Creșterea economică prognozată de analiști pentru 2026 rămâne la nivelul simbolic de 0,1% — practic stagnare —, în timp ce deficitul bugetar este estimat la 5,5% din PIB, iar datoria publică ar putea ajunge la 62% din PIB în orizontul de 12 luni. Cincizeci și patru la sută dintre participanți anticipează, totuși, o reducere a ratei inflației față de nivelul actual.

Contextul bugetar și perspectivele dobânzii

Cifrele recente arată că România a înregistrat progrese în consolidarea bugetară: deficitul a scăzut la 3,81% din PIB în primele nouă luni ale anului, față de 9,2% din PIB — cel mai mare deficit trimestrial din Uniunea Europeană — înregistrat la sfârșitul trimestrului doi al anului 2026. Cu toate acestea, prognozele CFA sugerează că tensiunile structurale rămân departe de a fi rezolvate.

Menținerea dobânzii-cheie la 6,5% reflectă prudența BNR față de un context marcat de incertitudini multiple: un mediu extern volatil, un buget sub presiune și o economie care avansează cu dificultate. Viceguvernatorul Marinescu conchide că prioritatea rămâne stabilitatea prețurilor, chiar dacă aceasta implică costuri pe termen scurt pentru creșterea economică.