Deficitul României scade la 3,81% din PIB în primele nouă luni

Deficitul bugetar al României a coborât la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, în primele nouă luni ale anului 2026, față de 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) în aceeași perioadă din 2025, a anunțat luni Ministerul Finanțelor. Reducerea de 24,17 miliarde de lei (-23,5%) reprezintă o îmbunătățire de 1,5 puncte procentuale față de nivelul de acum un an.

Ce a impulsionat reducerea deficitului

Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu aproximativ 11,8%, atingând 522,69 miliarde de lei. TVA-ul a fost factorul principal de creștere, urcând la 118,27 miliarde de lei, cu 24,8% mai mult față de aceeași perioadă din 2025, reflectând atât dinamica consumului, cât și eforturile de combatere a evaziunii fiscale. Impozitul pe salarii și venit a crescut cu 7,8%, iar contribuțiile sociale cu 6,8%.

O contribuție semnificativă au adus-o și fondurile europene: sumele rambursate de Comisia Europeană au atins 48,95 miliarde de lei, cu 39,8% mai mult față de 2025. Suma include tranșe din PNRR și din fondurile structurale, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Dobânzile la datoria publică, mai mari decât economiile la personal

Datele evidențiază o tensiune în procesul de consolidare fiscală actuală. Economiile la cheltuielile de personal s-au ridicat la 4,43 miliarde de lei, ca urmare a măsurilor de reducere a aparatului bugetar. Insă creșterea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeași perioadă din 2025 (10,69 miliarde de lei) este de peste două ori mai mare decât economiile obținute prin reducerea personalului bugetar (4,43 miliarde de lei), potrivit HotNews. Dobânzile la datoria publică au ajuns astfel la 50,63 miliarde de lei.

Cheltuielile totale s-au ridicat la aproximativ 601 miliarde de lei, în creștere cu circa 5,5%, un ritm mai lent decât veniturile, ceea ce explică îngustarea deficitului.

Investiții în creștere, cu accent pe fonduri europene

Cheltuielile de capital au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă din 2025. Aproximativ 65,6% din acestea provin din fonduri europene, inclusiv din PNRR. România așteaptă aprobarea cererii de plată nr. 6 (finală) din PNRR, cu decizie estimată la 20 noiembrie 2026 din partea Comisiei Europene.

Context: datele confirmă estimările Bolojan

Datele oficiale prezentate luni confirmă cifrele preliminare anunțate înainte de plecarea fostului premier interimar Ilie Bolojan, potrivit Profit.ro. Noul guvern Niculescu, învestit pe 20 octombrie, preia astfel o execuție bugetară în îmbunătățire față de 2025.

România are ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru întregul an 2026, negociată cu Comisia Europeană în cadrul procedurii de deficit excesiv. La nouă luni, nivelul de 3,81% oferă marjă pentru cheltuielile specifice trimestrului patru — tradițional cel mai costisitor —, dar adăugarea a circa un punct procentual în septembrie indică o dinamică ce va trebui monitorizată atent, conform analiștilor.