Bolivia declară stare de urgență după 50 de zile de blocaje

Președintele Boliviei, Rodrigo Paz, a declarat sâmbătă starea de urgență, autorizând desfășurarea armatei pentru deblocarea drumurilor după aproape 50 de zile de proteste care au paralizat economia țării sud-americane.

Măsura intră în vigoare imediat, dar Congresul trebuie notificat în 24 de ore și are la dispoziție 72 de ore pentru a o aproba sau respinge, potrivit Reuters.

Criză economică și blocaje masive

Protestele au izbucnit la începutul lunii mai, după ce Paz a eliminat subvențiile la combustibil printr-un decret din decembrie 2025, într-o încercare de a reduce deficitul bugetar în contextul negocierilor cu Fondul Monetar Internațional. O lege controversată privind utilizarea terenurilor agricole ca garanție bancară a amplificat nemulțumirile.

De atunci, peste 3.500 de baricade au fost ridicate pe drumurile naționale, iar orașele La Paz și El Alto au fost aproape complet izolate. Peste 5.000 de camioane au rămas blocate, iar aprovizionarea cu alimente, combustibil și medicamente a fost grav afectată.

Pierderile economice depășesc 50 de milioane de dolari pe zi, conform estimărilor autorităților boliviene. Ministrul Economiei a avertizat că țara riscă o contracție economică în 2026, anunță agenția Reuters.

Cel puțin 10 morți

Conform unui bilanț din 9 iunie, cel puțin 10 persoane au murit în timpul crizei, majoritatea din cauza lipsei de acces la îngrijiri medicale. Alte 37 de persoane au fost rănite, iar 365 au fost arestate. Surse citate de Digi24 indică un bilanț mai recent de 16 morți.

Morales și sindicatele, în centrul protestelor

Demonstrațiile sunt conduse de o coaliție largă care include Centrala Muncitorească Boliviană (COB), mineri, fermieri, profesori și organizații indigene. Fostul președinte Evo Morales, aflat la conducerea Boliviei între 2006 și 2019, a condus un marș de 190 de kilometri spre La Paz pe 19 mai, amplificând presiunea asupra guvernului.

Vineri, guvernul a încheiat un acord cu COB pentru ridicarea blocajelor. Însă asociațiile rurale din regiunea Cochabamba, aliniate cu Morales, au refuzat să participe la negocieri și mențin barierele, transmite Reuters.

Guvernul acuză „narco-terorism”, opoziția denunță represiunea

Paz a calificat protestele drept „o strategie organizată de destabilizare” și a acuzat implicarea „narco-terorismului”, referindu-se la structuri din regiunea Chapare, asociată cu Morales. „Bolivienii nu pot continua să fie ostatici ai blocajelor care îi împiedică să muncească, să studieze, să primească îngrijiri medicale”, a declarat președintele.

„Aceasta nu este o stare de urgență pentru a restricționa viața oamenilor. Este o stare de urgență pentru a reda libertatea poporului”, a adăugat Paz, conform aceleiași surse.

Reacții internaționale

Statele Unite au susținut eforturile guvernului de a restabili ordinea. Departamentul de Stat american a calificat protestele drept o „tentativă de lovitură de stat”. Argentina, Chile și Ecuador au trimis ajutor umanitar, în timp ce Brazilia a donat 16 tone de orez și 5 tone de lapte praf.

Colombia a avut o poziție diferită: președintele Gustavo Petro și-a exprimat sprijinul pentru protestatari, ceea ce a determinat Bolivia să expulzeze ambasadoarea Columbiei pe 20 mai.