BNR menține dobânda la 6,5%: inflația va scădea în T3

Banca Națională a României (BNR) a decis, miercuri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, continuând politica monetară neschimbată din august 2024. Decizia era anticipată de analiști și confirmă prudența băncii centrale față de un context economic marcat de inflație ridicată și incertitudini interne și externe.

Ratele de dobândă rămân la nivelurile din august 2024

Alături de dobânda-cheie, BNR a menținut rata facilității de creditare la 7,50% pe an și rata facilității de depozit la 5,50% pe an. Ratele de rezervă obligatorie pentru obligațiile în monedă națională și în valută ale instituțiilor de credit rămân de asemenea nemodificate, potrivit Economica.net.

Dobânda-cheie se află la 6,50% din ședința din august 2024, când BNR a oprit ciclul de reduceri început anterior. De atunci, banca centrală a ales constant așteptarea față de o reducere prematură care ar putea alimenta inflația.

Inflație de 10,85% în mai, scădere anticipată din vară

Rata anuală a inflației a ajuns la 10,85% în mai 2026, potrivit datelor citate de Economica.net. BNR anticipează totuși un declin substanțial al indicatorului în trimestrul al treilea din 2026, pe măsură ce dispar efectele eliminării plafonului la prețul energiei electrice și se epuizează impactul majorărilor cotelor de TVA și ale accizelor aplicate anterior.

Conform ZF, banca centrală vede deja o redresare ușoară a activității economice în al doilea trimestru din 2026 față de trimestrul anterior. Subliniază totuși că incertitudini mari rămân asociate situației politice interne, în contextul măsurilor viitoare de consolidare bugetară.

De ce nu scade BNR dobânda

Potrivit HotNews, banca centrală nu a ales reducerea dobânzii deoarece orice decizie în această direcție are costuri. O inflație mai redusă obținută prin relaxare monetară prematură ar putea alimenta din nou presiunile asupra prețurilor, mai ales într-un mediu extern instabil.

Banca centrală a reafirmat că stabilitatea macroeconomică depinde de un mix echilibrat de politici economice — monetară și fiscală — și de reforme structurale, inclusiv absorbția fondurilor europene, potrivit Digi24.

Riscuri externe: Orientul Mijlociu și energia

Banca centrală identifică printre principalele riscuri conflictele din Orientul Mijlociu și șocurile energetice globale, care pot afecta puterea de cumpărare și încrederea agenților economici. Criza din Strâmtoarea Hormuz, care a dus la creșteri bruște ale prețului petrolului în ultimele zile, este un factor de risc direct pentru evoluția inflației din România.

Următoarea ședință de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR în care se va analiza din nou dobânda-cheie este programată pentru luna august 2026.