BNR crește prognoza de inflație: 6,1% în 2026, stabilizare în 2027

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 5,5% la 6,1%, a anunțat joi guvernatorul Mugur Isărescu. Totodată, momentul în care inflația va reintra în intervalul-țintă al băncii centrale a fost din nou amânat — acum estimat pentru trimestrul 4 al anului 2027.

Factorii care au deteriorat prognoza

Revizuirea reflectă impactul unor fenomene climatice și energetice neprevăzute: seceta, canicula și presiunile din sectorul energetic. „Am introdus ce e cert", a explicat Isărescu, referindu-se la factorii care au modificat calculele băncii față de prognoza anterioară.

Inflația anuală a continuat totuși să scadă în luna iulie, ajungând la 8,16% față de 10,42% în iunie. Serviciile continuă să fie principala sursă a presiunilor inflaționiste, cu o creștere de 13,67% față de același interval din 2025.

Prognozele actualizate ale BNR

Conform noului raport de inflație prezentat de BNR:

• Inflație la finalul anului 2026: 6,1% (față de 5,5% estimat anterior)
• Inflație la finalul anului 2027: 3,4% (față de 2,9% estimat anterior)
• Revenire în intervalul-țintă (2,5% ±1pp): estimată pentru trimestrul 4 din 2027

„Creșterea economiei nu va reveni rapid", a avertizat Isărescu, citând atât contextul extern, cât și necesitatea continuării consolidării fiscale.

Mesajul politic: „Coaliția să se reașeze la masă"

Isărescu a profitat de conferința de presă pentru a transmite un mesaj direct clasei politice, într-un moment de criză de guvernare. „Partidele din coaliție trebuie să se așeze la masa negocierilor și să facă concesiile necesare pentru a duce țara mai departe", a declarat guvernatorul. El a cerut ca disputele dintre partide să fie rezolvate intern, nu în spațiul public.

Referindu-se la recentele evaluări de rating ale agențiilor Fitch și Moody's, ambele de menținere a calificativului investment grade, Isărescu a subliniat că „deciziile au fost absolut corecte" și că ele reflectă corecția fiscală realizată — de peste 2% din PIB, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană pentru 2025-2026.

România și adoptarea euro: „câțiva ani buni"

Guvernatorul a reiterat că România nu îndeplinește în prezent niciunul dintre criteriile de convergență necesare adoptării monedei unice europene. „Probabil că ne vor trebui câțiva ani buni", a afirmat Isărescu. El a subliniat că reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB — față de aproximativ 9% în prezent — reprezintă condiția esențială pentru orice plan credibil de aderare la euro.

Precedenta decizie a BNR de menținere a ratei dobânzii cheie la 6,5%, anticipând o moderare a inflației toamna, a fost luată înainte de agravarea condițiilor climatice care au determinat actuala revizuire.