Cernavodă: Dunărea la debit minim absolut, șapte soluții de urgență

Dunărea a atins cel mai scăzut debit din istoria măsurătorilor hidrologice, forțând oprirea ambelor reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă. Guvernul a anunțat miercuri un pachet de șapte intervenții de urgență pentru a restabili nivelul apei la priza de răcire a centralei — responsabilă de aproximativ 20% din producția de electricitate a României.

Un fluviu ajuns la limita istorică

Debitul Dunării la intrarea în România a coborât la circa 1.370 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 3.900 m³/s pentru luna august. Cel mai pesimist scenariu prevăzut în documentația tehnică a centralei era de 2.000 m³/s — nivel sub care debitul a coborât deja cu mult. Pompele de răcire ale centralei nu pot funcționa sub cota hidrografică de -230 cm la stația Cernavodă, cotă atinsă la 10 august. Reactorul 1 fusese oprit controlat la sfârșitul lui iulie, urmat de Reactorul 2 la jumătatea lui august.

Șapte intervenții graduale

Comitetul Interministerial Bala–Cernavodă, coordonat de Cancelaria Primului-Ministru și reunind ministerele Energiei, Transporturilor, Mediului, Apele Române, Nuclearelectrica, Administrația Canalelor Navigabile și Universitatea Tehnică de Construcții București, a stabilit un pachet de măsuri activate succesiv:

• Dragarea canalelor în zona bifurcației Bala (km 342,5) și pe Dunărea Veche — intervenție ce poate începe imediat, fără a garanta un rezultat cert.
• Barje ancorate pe 200 de metri lângă podul Cernavodă, pentru a devia curentul spre priza de apă a centralei.
• Epiu de piatră de circa 150 de metri, aval de pod, pentru a direcționa apa spre adâncimile albiei.
• Epiu pe Dunărea Veche, pentru a trimite un volum mai mare spre Canalul Dunăre–Marea Neagră.
• Dig gonflabil și pompe pe pontoane plutitoare — instalabile în maximum o zi, activate la nevoie.
• Eliberare de apă din acumulările de pe Olt ale Hidroelectrica — deja activată în săptămâna precedentă, cu un debit suplimentar de 50 m³/s.
• Răcire în circuit închis — scenariul extrem, în care reactoarele ar folosi apă demineralizată din rezerve proprii, cisterne și surse subterane, fără prelevare din fluviu.

Guvernul a recunoscut public limitele acestor intervenții. „Există posibilitatea ca unele soluții de dragaj sau construcție a epiului să nu genereze efectul dorit", se arată în comunicatul Comitetului Interministerial. Fiecare etapă va fi monitorizată înainte ca o nouă măsură să fie activată.

Rădăcina crizei: bifurcația Bala

La bifurcația Bala (km 342,5), 85% din debitul fluviului se îndreaptă spre brațul Bala, iar doar 15% ajunge pe Dunărea Veche, care alimentează priza centralei. Proiectul Bala 2 — amenajări hidrotehnice permanente menite să redistribuie debitul — era oprit de ani de zile din motive administrative și tehnice. Criza din august 2026 l-a scos din impas în regim de urgență: studiul de fezabilitate urmează să fie reanalizat până la sfârșitul lunii august, cu obiectivul de a asigura alimentarea cu apă atât pentru reactoarele actuale, cât și pentru viitoarele reactoare 3 și 4.

Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a demisionat săptămâna trecută pe fondul crizei. Comitetul Interministerial, înființat prin Decizia nr. 278/2026, funcționează cu un mandat de 30 de zile; raportul final este așteptat la jumătatea lunii septembrie.