BNR menține rata la 6,5%: inflația scade toamna, seceta amenință

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis luni, 10 august 2026, să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an — un nivel păstrat nemodificat de doi ani, din august 2024, când banca centrală l-a redus cu 0,25 puncte procentuale de la 6,75%. Decizia, luată în contextul unor incertitudini economice ridicate, menține și rata facilității de Lombard la 7,50% pe an, rata facilității de depozit la 5,50% pe an, precum și rezervele minime obligatorii la nivelurile existente.

Inflația a coborât la 10,42% în iunie

Rata anuală a inflației a scăzut la 10,42% în iunie 2026, față de 10,85% în luna mai, potrivit datelor BNR. Corecția vine în principal din prețuri mai mici la legume, fructe și carburanți. Cu toate acestea, inflația românească rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană — de aproximativ trei ori mai mare decât media europeană, după cum a subliniat analistul economic Adrian Negrescu.

Prognoza: corecție substanțială în T3, țintă atinsă abia în 2027

BNR anticipează o „corecție descendentă substanțială" a inflației în trimestrul al treilea din 2026, ca urmare a epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorărilor de TVA și accize aplicate anterior. După o evoluție „ușor fluctuantă" prognozată pentru al patrulea trimestru, inflația va descrește gradual în 2027, revenind în intervalul țintă al BNR abia la finalul acelui an.

Ministerul Finanțelor este mai optimist: ministrul Alexandru Nazare a declarat că, odată cu declanșarea procesului de dezinflație așteptat în toamnă, „situația va începe să se amelioreze", estimând o creștere a consumului în trimestrele trei și patru — proiecție în concordanță cu previziunile agențiilor europene.

Economia stagnează; consumul continuă să scadă

Tabloul macroeconomic rămâne dificil. Activitatea economică a stagnat în primul trimestru din 2026, iar consumul gospodăriilor a continuat să se contracte, deși au apărut unele semnale de stabilizare în al doilea trimestru, conform evaluărilor băncii centrale. Analistul politic Bogdan Chirieac a apreciat că BNR „ține situația în mână", avertizând totodată că nu există „soluții pe termen scurt" și că actuala criză economică se va prelungi mai mulți ani.

Principalele riscuri: seceta, prețul petrolului și Orientul Mijlociu

BNR identifică mai mulți factori de risc care ar putea perturba traiectoria descendentă a inflației. Cel mai imediat este seceta severă care afectează România în această vară: condițiile meteorologice extreme au dus deja la restricții privind consumul de energie electrică și ar putea împinge în sus prețurile la alimente și energie în lunile următoare.

La nivel extern, prețul internațional al petrolului și tensiunile geopolitice persistente din Orientul Mijlociu — care afectează lanțurile de aprovizionare și încrederea consumatorilor — sunt menționate ca surse suplimentare de incertitudine. Pe plan intern, procesul de consolidare fiscal-bugetară a României rămâne o variabilă critică pentru perspectivele pe termen mediu ale inflației.

Același analist, Adrian Negrescu, a avertizat că o eventuală creștere a ratei dobânzii în actualul context ar reprezenta „o greșeală majoră", dată fiind fragilitatea financiară a populației și a companiilor. BNR nu a semnalat nicio intenție de a modifica rata în ședințele următoare, menținând o abordare prudentă față de incertitudinile acumulate.