BCE crește dobânzile: inflația la 3,2% în zona euro

Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânzile de referință cu 0,25 puncte procentuale, prima creștere din septembrie 2023. Decizia vine pe fondul inflației alimentate de scumpirea energiei, provocată de conflictul militar dintre SUA și Iran.

Cele trei rate și impactul imediat

Consiliul guvernatorilor BCE a decis majorarea tuturor celor trei dobânzi-cheie, conform comunicatului oficial al instituției. Rata facilității de depozit — principalul instrument de politică monetară — crește de la 2% la 2,25%. Rata operațiunilor principale de refinanțare urcă la 2,40%, iar rata facilității de creditare marginală ajunge la 2,65%. Noile niveluri intră în vigoare de la 17 iunie.

Pentru gospodării și companii, majorarea înseamnă costuri mai ridicate ale împrumuturilor. Creditele ipotecare cu dobândă variabilă, leasingul auto și finanțările corporative vor reflecta treptat noile condiții monetare.

Inflația accelerează peste așteptări

Decizia vine după ce inflația din zona euro a atins 3,2% în mai, cel mai ridicat nivel din septembrie 2023 și a treia lună consecutivă peste ținta de 2% a BCE, potrivit Euronews. Inflația de bază — care exclude energia și alimentele — a urcat la 2,5%, semn că presiunile asupra prețurilor se extind dincolo de sectorul energetic.

Prețurile energiei au crescut cu 10,9%, principalul motor al inflației. Conflictul militar din Orientul Mijlociu, care a perturbat rutele de aprovizionare prin Strâmtoarea Ormuz, a provocat o escaladare a prețurilor petrolului și gazelor naturale cu efecte în lanț asupra transporturilor, alimentelor și serviciilor.

Proiecțiile BCE: inflație ridicată, creștere anemică

Noile proiecții macroeconomice ale BCE estimează o inflație medie de 3% pentru 2026, urmată de o scădere graduală la 2,3% în 2027 și revenirea la ținta de 2% în 2028. Proiecțiile pentru creșterea economică au fost revizuite în scădere: 0,8% în 2026, 1,2% în 2027 și 1,5% în 2028.

Economia zonei euro s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru al anului, ridicând îngrijorări privind stagflația — combinația dintre stagnare economică și inflație ridicată.

Conflictul cu Iranul, factorul decisiv

BCE a subliniat că decizia este „robustă într-o serie de scenarii care surprind posibila evoluție a șocului”. Instituția recunoaște „riscuri ascendente pentru inflație și riscuri descendente pentru creșterea economică”, ambele legate de intensitatea și durata conflictului.

Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran afectează aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol. Efectele se resimt nu doar la pompă, ci și în prețul alimentelor, al transporturilor și al încălzirii, transmițându-se treptat în întreaga economie europeană. Contextul inflației ridicate și în Statele Unite confirmă caracterul global al presiunilor asupra prețurilor.

Reacții din piețe și de la decidenți

Președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, a declarat pentru Euronews că politicile fiscale ale statelor membre „nu trebuie să contrazică politica monetară” a BCE. Declarația vine pe fondul presiunilor Italiei pentru flexibilitate fiscală suplimentară, în contextul costurilor energetice crescute.

Piețele financiare estimează o probabilitate de aproximativ 50% pentru o nouă majorare în septembrie, relatează aceeași sursă, ceea ce sugerează că decizia de joi ar putea marca începutul unui nou ciclu de înăsprire monetară, nu o acțiune izolată.

Perspectivă: între inflație și recesiune

BCE a anunțat că va continua să adopte o „abordare dependentă de date, reuniune cu reuniune”, fără a se angaja la o traiectorie prestabilită a ratelor. Portofoliile programelor de achiziție de active (APP și PEPP) continuă să scadă gradual.

Dilema băncii centrale europene este aceeași cu care se confruntă și Rezerva Federală americană: cum să tempereze inflația fără a frâna și mai mult o economie deja fragilă. Cu o creștere de doar 0,8% estimată pentru anul în curs și prețurile energiei la cote ridicate, marja de manevră este extrem de îngustă.