Raportul Bolojan: SMR Doicești costă 6,5 mld. $, Iernut era mai bun

Corpul de Control al primului-ministru Ilie Bolojan a finalizat luni verificările la Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) și a publicat o sinteză a raportului privind proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. Raportul identifică întârzieri, o scumpire semnificativă — costul total al proiectului a ajuns la 6,5 miliarde de dolari — și o serie de decizii pe care instituția le pune sub semnul întrebării, potrivit Adevărul.

Iernut, nu Doicești: amplasamentul preferat ascuns ani de zile

O concluzie notabilă din sinteză privește alegerea amplasamentului. Raportul a dezvăluit că, în 2022, amplasamentul de la Iernut fusese evaluat drept cel mai bun pentru noua centrală cu SMR — informație care rămăsese confidențială până acum, relatează Profit.ro.

În același timp, raportul identifică o deficiență majoră în procesul de decizie: „Decizia SNN de selecție a amplasamentului de la Doicești s-a bazat pe argumente generale și de principiu, fără a se efectua în acest scop o evaluare bazată pe elemente cuantificabile și comparabile", potrivit documentului citat de Profit.ro. Cu alte cuvinte, alegerea locației a fost luată fără o analiză comparativă riguroasă.

Proiect în întârziere și tot mai scump

Conform Adevărului, proiectul SMR de la Doicești — prin care România vrea să construiască prima sa centrală cu reactoare modulare mici — este în întârziere față de calendarul inițial și s-a scumpit considerabil față de estimări. Raportul publicat luni, citat și de Economica.net și Digi24, identifică de asemenea probleme majore în modul în care Nuclearelectrica a gestionat proiectul.

Context: dependența energetică a României

Proiectul SMR de la Doicești fusese anunțat ca un pilon al securității energetice a României, prin colaborarea cu compania americană NuScale Power. Reactoarele modulare mici sunt prezentate drept o soluție mai flexibilă, cu un timp de construcție mai scurt față de reactoarele nucleare clasice, esențiale pentru tranziția energetică europeană.

Dificultățile infrastructurii nucleare românești au ieșit în evidență și prin oprirea recentă a Reactorului 1 de la Cernavodă din cauza nivelului scăzut al Dunării, prima oprire de acest tip din 2003. Într-un astfel de context, orice întârziere a proiectului SMR pune sub presiune planurile de extindere a capacității nucleare a țării.

Raportul Corpului de Control nu are caracter decizional, dar concluziile sale urmează să fie analizate de Guvern în procesul de revizuire a proiectului.