Banca Mondială: creștere globală la minim postpandemic

Economia globală va crește cu numai 2,5% în 2026, cel mai slab ritm de la sfârșitul pandemiei de COVID-19, avertizează Banca Mondială în raportul „Global Economic Prospects” publicat miercuri. Revizuirea în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de prognoza din ianuarie reflectă impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor energiei și ale comerțului internațional. Pentru România, instituția estimează o creștere de 1,3%, aproape de stagnare.

Conflictul din Orientul Mijlociu, principalul factor de risc

Închiderea Strâmtorii Ormuz și ostilitățile militare declanșate la 28 februarie între SUA, Israel și Iran au provocat un șoc energetic major. Prețul mediu al barilului Brent a urcat la 94 de dolari în 2026, cu 36% mai mult decât anul trecut, potrivit estimărilor Băncii Mondiale. Efectul de domino — scumpirea combustibililor, inflație în creștere și așteptări de politică monetară mai restrictivă — a determinat deja BCE să majoreze dobânzile pentru prima oară din 2023.

Două treimi dintre economiile lumii au primit prognoze revizuite în scădere, arată raportul.

Economiile în dezvoltare, cele mai afectate

Statele emergente și în curs de dezvoltare vor înregistra un avans de 3,6% — minimul postpandemic — față de 4,4% în 2025. Regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord a fost cea mai afectată: ritmul de creștere a încetinit la 1,6%, cu 2,7 puncte procentuale sub nivelul anului precedent. Emiratele Arabe Unite, de exemplu, vor avansa cu 2,4% în 2026, față de prognoza de 5% din ianuarie și de 6,2% realizat în 2025.

Zona euro va crește cu 0,8%, jumătate față de ritmul de 1,4% din 2025, iar Japonia cu 0,7%. China își va tempera avansul la 4,2%, sub prognoza anterioară de 4,4%. India rămâne cea mai dinamică economie mare, cu 6,6%, în scădere însă de la 7% anul trecut. Economia SUA va avansa cu 2,2%.

România, aproape de stagnare

Banca Mondială estimează pentru România o creștere de 1,3% în 2026, potrivit datelor publicate în raport. Prognoza pentru 2027 a fost revizuită la 1,7%, de la 1,9% cât se estima în ianuarie. Consolidarea fiscală în curs și expunerea la șocul energetic sunt principalii factori care frânează economia românească, deși investițiile susținute de fonduri europene oferă o ancoră de stabilitate.

Scenarii de risc: perspectivele se pot deteriora rapid

Raportul prezintă două scenarii pesimiste. Dacă perturbările energetice se agravează și prețul petrolului urcă la 115 dolari pe baril, avansul global ar coborî la 2,1%, iar inflația ar atinge 4,4%. Într-un scenariu sever — combinând criza energetică cu tensiuni financiare — economia mondială ar crește cu numai 1,3%.

„Aceste scenarii de risc arată cât de rapid se pot deteriora perspectivele, dacă presiunile energetice și financiare se amplifică reciproc”, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale.

Economistul-șef Indermit Gill a avertizat că „economia mondială este mult mai puțin rezistentă astăzi decât era în 2008 și chiar comparativ cu 2018”, anticipând o perioadă marcată de incertitudine, presiuni inflaționiste și dobânzi ridicate.