Artemis II: echipajul vede fața ascunsă a Lunii

Astronauții misiunii Artemis II au observat pentru prima dată cu ochiul uman bazinul Orientale — supranumit „Marele Canion al Lunii” — pe măsură ce capsula Orion se apropie de destinație, înaintea survolului lunar istoric programat pentru luni, 7 aprilie. Este prima misiune cu echipaj uman spre Lună după mai bine de 53 de ani.

„Am putut vedea pentru prima dată fața ascunsă a Lunii și a fost pur și simplu spectaculos. Nu era Luna cu care eram obișnuiți”, a declarat astronauta Christina Koch într-un interviu de la bord, conform AFP. „Niciun ochi uman nu văzuse cu adevărat acest crater până astăzi, când am avut privilegiul să-l vedem.”

Record de distanță și survol lunar

Lansați miercuri, 1 aprilie, din Florida, cei patru membri ai echipajului — comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover, specialista Christina Koch și canadianul Jeremy Hansen — au parcurs deja două treimi din drumul către Lună. Potrivit AP, misiunea Artemis II urmează să stabilească un nou record de distanță pentru omenire, depășind cei 400.171 de kilometri ai misiunii Apollo 13 din 1970.

„Pământul e destul de mic, iar Luna devine cu siguranță mai mare”, a transmis pilotul Victor Glover, relatează NASA.

Survolul lunar va dura aproximativ șase ore, timp în care echipajul va trece pe la doar 6.400 de kilometri de suprafață — o altitudine mult mai mare decât cele 110 kilometri ale misiunilor Apollo, ceea ce le va oferi o perspectivă panoramică completă asupra Lunii, inclusiv asupra regiunilor polare. Timp de circa 40 de minute, capsula se va afla în spatele Lunii, fără posibilitate de comunicare cu Pământul.

Ochiul uman, „cea mai bună cameră”

Deși capsula Orion are la bord 32 de camere și dispozitive — inclusiv aparate Nikon D5, GoPro-uri și telefoane iPhone 17 Pro Max —, NASA pune accent pe observațiile directe ale echipajului. „Ochiul uman este practic cea mai bună cameră care a existat sau va exista vreodată”, a declarat Kelsey Young, cercetătoarea-șef a misiunii Artemis II, pentru AFP. „Numărul de receptori din ochiul uman depășește cu mult capacitățile unei camere.”

Toți cei patru astronauți au parcurs peste doi ani de pregătire geologică, incluzând expediții în Islanda și Canada, și au memorat cele 15 formațiuni lunare esențiale — „Big 15” — care le permit să se orienteze pe suprafața Lunii. Potrivit NASA, echipajul are 10 obiective științifice de observare, ierarhizate după importanță.

Chris Lintott, profesor de astrofizică la Universitatea Oxford, a oferit însă o perspectivă mai nuanțată pentru BBC: „Valoarea imaginilor este artistică, nu științifică”, a explicat el, amintind că sonde robotice precum Chandrayaan-3 (India, 2023) și Chang’e-6 (China, 2024) au cartografiat deja în detaliu fața îndepărtată a Lunii.

Probleme cu toaleta, moralul ridicat

Pe lângă reperele științifice, misiunea a fost marcată și de o problemă mai prozaică: defecțiunea toaletei de la bordul capsulei Orion. Potrivit AP, inginerii suspectează că urina a înghețat în conducta de evacuare, blocând sistemul de golire. Astronauții folosesc saci de colectare ca soluție de rezervă, iar controlul misiunii a orientat capsula astfel încât conductele să fie expuse la lumina solară, pentru a topi gheața.

„Toaletele spațiale sunt ceva ce toată lumea poate înțelege... sunt mereu o provocare”, a comentat Debbie Korth, directoarea adjunctă a programului Orion, transmite AP. John Honeycutt, șeful echipei de coordonare a misiunii, a adăugat: „Sunt bine. S-au antrenat să gestioneze situația.”

Moralul echipajului rămâne ridicat. Duminică, astronauții s-au trezit pe melodia „Pink Pony Club” a artistei Chappell Roan. Comandantul Reid Wiseman, care își crește singur fiicele după decesul soției sale în 2020, a povestit emoționat despre momentul în care a vorbit cu ele din spațiu: „Suntem atât de departe și totuși, pentru o clipă, mi-am regăsit mica mea familie. A fost cel mai frumos moment din toată viața mea.”

Premiere istorice și cursa spre Lună

Misiunea aduce multiple premiere: Christina Koch devine femeia care a călătorit cel mai departe de Pământ, Victor Glover este primul astronaut de culoare care zboară spre Lună, iar Jeremy Hansen este primul cetățean non-american care participă la o misiune lunară. „Astăzi, el scrie istorie pentru Canada”, a declarat Lisa Campbell, președinta Agenției Spațiale Canadiene.

Amerizarea în Pacific este programată pentru 10 aprilie. Artemis II este un zbor de testare — capsula Orion nu va aseleniza, ci va ocoli Luna și va reveni pe Pământ. Misiunea deschide calea pentru Artemis IV, care vizează aselenizarea a doi astronauți la polul sud lunar în 2028, și pentru construirea unei baze lunare permanente.

America nu este singură în această cursă. China pregătește misiunea Chang’e-7 pentru 2026, care va explora polul sud lunar, și plănuiește o misiune cu echipaj uman pe Lună înainte de 2030, în cadrul unui program mai amplu de construire a unei stații internaționale de cercetare lunară până în 2035.