Agenda Magyar: Ucraina fără aderare rapidă, Kremlinul refuză felicitări

Péter Magyar a trasat luni, în prima sa conferință de presă internațională de la câștigarea alegerilor din Ungaria, un program politic care combină angajamentul ferm față de UE cu o poziție nuanțată pe Ucraina și o ruptură parțială de Moscova. Conferința, care a durat trei ore, a atins toate temele fierbinți: de la fondurile europene înghețate la energia rusească, de la drepturile minorității maghiare în Ucraina la reformele constituționale.

Ucraina: solidaritate, dar fără aderare rapidă

Magyar a recunoscut explicit că „Ucraina este victima în acest război” și a invocat Memorandumul de la Budapesta din 1994 pentru a sublinia dreptul Kievului la integritate teritorială. „Nu putem cere niciunei țări să renunțe la teritoriul său. Oricine spune asta este el însuși un trădător”, a declarat liderul Tisza, conform Euronews.

În același timp, Magyar a exclus o aderare accelerată a Ucrainei la UE, estimarea sa fiind de „peste zece ani”. „Este complet exclus ca Uniunea Europeană să accepte o țară aflată în război”, a spus el, anunțând că ar organiza un referendum pe această temă, potrivit Al Jazeera.

O condiție-cheie a noului premier este restaurarea drepturilor lingvistice și educaționale ale minorității maghiare din Ucraina, un subiect pe care îl continuă din era Orbán, relatează Digi24. În ceea ce privește împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, Magyar susține opțiunea de excludere a Ungariei, invocând faptul că „datoria națională s-a triplat din 2010”, dar nu va bloca acordul pentru celelalte state membre.

Rusia: ruptură politică, pragmatism energetic

Față de Moscova, Magyar marchează o ruptură vizibilă față de linia Orbán. „Rusia reprezintă un risc de securitate”, a declarat el, adăugând că nu îl va suna pe Vladimir Putin. „Dacă Putin sună, voi ridica receptorul. I-aș spune că ar fi bine să înceteze vărsarea de sânge după patru ani”, a precizat Magyar, adăugând că „ar fi probabil o conversație scurtă”, transmite Euronews.

Pe plan energetic însă, tonul este diferit. Deși în campanie Tisza a promis eliminarea importurilor de energie rusească până în 2035, la conferința de presă Magyar a spus că „nimeni nu poate schimba geografia” și că guvernul va achiziționa petrol și gaze „în modul cel mai ieftin și sigur posibil”. A sugerat chiar că UE ar trebui să ridice sancțiunile asupra energiei rusești, notează Euronews — o contradicție notabilă față de promisiunile electorale.

Kremlinul a răspuns sec. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a anunțat că Moscova nu îl va felicita pe Magyar, întrucât „Ungaria este o țară neprietenoasă — susține sancțiunile împotriva noastră”. Peskov a recunoscut totuși că „respecta” alegerea voțanților, relateză Meduza. Precedentul contrazice această logică: în aprilie 2022, Putin îl felicitase pe Orbán chiar dacă Ungaria era deja stat „neprietenos” din martie al aceluiași an.

UE: fonduri, eurozonă și eliminarea vetoului

Prioritatea numărul unu a noului guvern este deblocarea a 17 miliarde de euro în fonduri europene înghețate de Comisia Europeană, dintr-un total de 27 de miliarde de euro. Aproximativ 2,12 miliarde s-au pierdut deja permanent, iar alte 10 miliarde în granturi și împrumuturi trebuie alocate până la sfârșitul lunii august, anunță The Guardian.

Planul în patru puncte prezentat de Magyar: măsuri anticorupție, independența justiției, libertatea presei și libertatea academică. „Nu mergem acolo să ne certăm”, a spus el despre negocierile cu Bruxelles-ul, conform Al Jazeera. De asemenea, Magyar a anunțat că va evalua condițiile pentru aderarea la zona euro și va stabili o dată-țintă.

Ursula von der Leyen a salutat victoria comparând-o cu revolta din 1956 și cu căderea comunismului din 1989. Președinta Comisiei a mers mai departe, cerând eliminarea dreptului de veto în politica externă a UE: „Trecerea la votul cu majoritate calificată este o modalitate importantă de a evita blocajele sistematice”, transmite Digi24.

Reforme interne: constituție, anticorupție, media

Cu o supermajoritate de două treimi (138 din 199 de locuri), Magyar are instrumentele constituționale necesare. A anunțat modificarea Constituției pentru a limita funcția de premier la două mandate — opt ani — o măsură retroactivă care l-ar exclude pe Orbán de la o eventuală revenire. „Ungaria nu va mai fi niciodată o țară fără consecințe”, a declarat el, potrivit The Guardian.

Pe lista reformelor: aderarea la Parchetul European (EPPO), un oficiu național de recuperare a activelor, un birou de supraveghere a cheltuielilor publice și suspendarea emisiunilor de știri ale televiziunii și radioului public până la instalarea unui consiliu de supraveghere independent. A cerut demisia președintelui Tamás Sulyok, pe care l-a numit „o marionetă” a lui Orbán, dar și a procurorului-șef și a șefilor autorităților de concurență și media.

Într-un moment dramatic al conferinței, Magyar a primit o notă prin care a fost informat că fostul ministru de externe Péter Szijjártó se afla la minister și distrugea documente legate de sancțiuni. „Distrug documente și asta nu-i va ajuta — doar pentru a vă oferi un context despre situația din Ungaria”, a spus Magyar, comparând situația cu distrugerea arhivelor din era comunistă, scrie Euronews.

Diplomație regională: Varșovia, Viena și București

Prima vizită externă a lui Magyar va fi la Varșovia, la începutul lunii mai, urmată de Viena. Luni seara, noul lider a vorbit la telefon cu Kelemen Hunor, președintele UDMR, care va merge la Budapesta săptămâna viitoare, anunță Digi24. „În acest moment nu avem o legătură instituțională cu Tisza”, a recunoscut Kelemen Hunor, adăugând că victoria „deschide o nouă eră în politica maghiară”.

Față de SUA, Magyar a ales prudența: nu îl va suna pe Donald Trump, care îl susținuse deschis pe Orbán, dar a subliniat că Washingtonul rămâne „un partener foarte important”. A sugerat că aniversarea de 70 de ani a Revoltei din 1956 ar putea fi ocazia unei vizite de nivel înalt, potrivit Digi24. Trump nu a comentat rezultatul alegerilor, în ciuda faptului că vicepreședintele JD Vance participase la un miting pro-Orbán la Budapesta cu doar cinci zile înainte, relatează NPR.

Guvernul Magyar urmează să fie instalat pe 5 mai, după confirmarea rezultatelor finale pe 4 mai. Piețele financiare au reacționat deja pozitiv, iar cancelarul german Friedrich Merz a descris victoria drept „un semnal foarte clar împotriva populismului de dreapta”.