Zece bănci contestă amenzile ROBOR de 710 milioane euro în instanță

Toate cele zece bănci sancționate de Consiliul Concurenței pentru coordonarea ratei ROBOR au anunțat, luni, că vor contesta în instanță amenzile totale de 3,73 miliarde de lei (710 milioane de euro). Decizia de sancționare însoțită de motivare a fost transmisă băncilor pe 28 septembrie, declanșând un val de reacții din sistemul bancar.

Amenzile aplicate, bancă cu bancă

Banca Transilvania suportă cea mai mare sancțiune: 875,7 milioane de lei, la care se adaugă 85 de milioane de lei aplicate subsidiarei OTP Bank România. Urmează Banca Comercială Română cu 577 de milioane de lei, Raiffeisen Bank cu 442 de milioane, UniCredit Bank cu 431 de milioane și BRD-Groupe Société Générale cu 412 milioane. ING Bank a primit o amendă de 406 milioane de lei, CEC Bank de 333 de milioane, Exim Banca Românească de 96 de milioane, Libra Internet Bank de 46 de milioane, iar Banca Comercială Intesa Sanpaolo de 28 de milioane de lei.

Ce a stabilit Consiliul Concurenței

Potrivit Consiliului Concurenței, băncile participante la procedura de fixing zilnic a ROBOR și-au coordonat comportamentul prin schimb de informații confidențiale și strategice. Concret, fiecare bancă avea acces la cotațiile celorlalți participanți înainte ca procesul de stabilire a indicelui să se fi încheiat, ceea ce le-a permis să se orienteze în funcție de comportamentul concurenților, distorsionând astfel rata de referință. Efectul a fost un ROBOR ușor mai ridicat decât ar fi rezultat în condiții normale, cu impact direct asupra ratelor la creditele în lei ale populației și companiilor.

Băncile resping acuzațiile și merg la judecată

Reacțiile au venit imediat. BRD susține că motivarea Consiliului „nu conține elemente de fapt sau dovezi care să demonstreze participarea BRD la un acord sau la o practică concertată". CEC Bank anunță că va ataca decizia „până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene". Raiffeisen și BCR au respins deja cercetarea procesuală, dar Consiliul Concurenței câștigase în instanță dreptul de a finaliza investigația.

Libra Internet Bank, amendată cu 46 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 3,8% din cifra de afaceri anuală, afirmă că „participarea sa la procedura de fixing s-a desfășurat cu respectarea regulilor". ING Bank consideră că decizia se bazează pe „o interpretare greșită a funcționării pieței interbancare".

BNR contestă metodologia

Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a declarat că argumentele Consiliului Concurenței sunt „extrem de contestabile" și nu rezistă la analiză detaliată. BNR susține că metodologia comparativă utilizată de Consiliu este inadecvată și că schimbul de informații în cadrul fixing-ului zilnic nu constituie, în sine, o practică anticoncurențială. Potrivit băncii centrale, eliminarea schimbului de informații ar putea genera diferențe și mai mari între cotații, amplificând volatilitatea indicelui.

Investigație redeschisă după 13 ani

Investigația a fost deschisă în 2008, în contextul crizei financiare globale, și a fost închisă în 2013 fără sancțiuni, Consiliul concluzionând atunci că nu dispune de dovezi suficiente. Cazul a fost redeschis ulterior, culminând cu decizia de sancționare transmisă acum. Băncile vor contesta mai întâi la Curtea de Apel București, iar unele și-au rezervat dreptul de a escalada litigiul la instanțe europene. Contextul dobânzilor ridicate complică și mai mult relația dintre instituțiile financiare și autorități.