Ungaria ridică vetoul: Ucraina și Moldova, spre UE

Ungaria a semnalat că este dispusă să își ridice vetoul privind deschiderea negocierilor oficiale de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei și Republicii Moldova. Conform a patru diplomați europeni citați de Politico, Budapesta ar putea permite lansarea primului cluster de negocieri încă din această lună, la conferința interguvernamentală programată pe 15–16 iunie la Luxemburg.

Planul în 11 puncte: cheia deblocării

Centrul discuțiilor îl reprezintă un plan în 11 puncte care vizează drepturile lingvistice, educaționale și culturale ale celor aproximativ 150.000 de etnici maghiari din regiunea Zakarpattia (Transcarpatia), în vestul Ucrainei. Potrivit mai multor surse diplomatice, o întâlnire tehnică desfășurată luni, 2 iunie, între experți ucraineni și ungari a înregistrat progrese semnificative. Un diplomat european a declarat că Ucraina a oferit „asigurări privind modul în care vor fi soluționate majoritatea preocupărilor” din lista Budapestei.

Potrivit televiziunii publice ucrainene Suspilne, nouă din cele 11 cerințe au fost deja negociate cu succes. Cu toate acestea, un oficial ungar a precizat că „negocierile sunt în desfășurare” și că „nu s-a ajuns la niciun acord”, subliniind că discuțiile rămân confidențiale.

Magyar, optimist după întâlnirea cu Merz

Premierul ungar Péter Magyar a transmis un semnal de optimism după o întâlnire cu cancelarul german Friedrich Merz la Berlin. Magyar a indicat că o rezoluție tehnică ar putea fi atinsă „chiar săptămâna aceasta” și și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la începutul săptămânii viitoare, condiționat de obținerea unor garanții privind drepturile fundamentale ale minorității maghiare, relatează Euronews.

Cinci diplomați au declarat pentru Euronews că negocierile au căpătat un impuls semnificativ, iar Ungaria ar putea ridica formal vetoul până la 16 iunie, data la care este programat Consiliul Afaceri Generale. Summitul liderilor europeni din 18 iunie ar urma să confirme deschiderea negocierilor, iar Zelenski este așteptat să participe.

De la blocajul lui Orbán la deschiderea lui Magyar

Schimbarea de atitudine a Budapestei vine după înfrângerea fostului premier Viktor Orbán la alegerile din martie 2026. Sub Orbán, Ungaria a blocat sistematic avansarea Ucrainei spre UE, invocând atât situația minorității maghiare, cât și relațiile cu Moscova. Noul guvern condus de Magyar a marcat o ruptură vizibilă, obținând recent deblocarea a 16,4 miliarde de euro în fonduri europene înghețate pe motive de stat de drept. Atât Magyar, cât și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au subliniat că nu există „absolut nicio legătură” între deblocarea fondurilor și procesul de aderare al Ucrainei.

Președintele Consiliului European António Costa a fost direct implicat în medierea discuțiilor dintre Budapesta și Kiev, potrivit Euronews.

Republica Moldova, progres legat de Ucraina

Chișinăul și Kievul au depus cererile de aderare aproape simultan, în primăvara lui 2022, iar progresul Republicii Moldova în procesul de negociere depinde direct de cel al Ucrainei. Deschiderea primului cluster de negocieri — care acoperă criteriile de bază ale aderării la UE, inclusiv statul de drept și reforma judiciară — ar marca un pas istoric pentru ambele țări.

Decizia necesită unanimitatea celor 27 de state membre, ceea ce înseamnă că oricare țară poate încă bloca procesul. Ambasadorii UE urmează să finalizeze poziția comună până la sfârșitul săptămânii, după ce Ucraina își prezintă planurile interne de reformă.

Magyar vrea România în Grupul de la Vișegrad

Separat de dosarul aderării, premierul maghiar a anunțat planuri de extindere a Grupului de la Vișegrad (format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia). La summitul programat pe 23 iunie, Magyar va propune invitarea României, Austriei, Germaniei, Croației și Sloveniei, cu scopul de a construi „o Europă Centrală puternică”, cu accent pe infrastructură, economie și cultură, transmite Digi24.

Grupul își pierduse influența diplomatică în ultimii ani din cauza divergențelor interne, în special între poziția pro-Kremlin a lui Orbán și orientarea pro-europeană a premierului polonez Donald Tusk. După plecarea lui Orbán, atât Budapesta, cât și Varșovia caută să îi redea relevanța.