Sulyok refuză să demisioneze, Ungaria spre criză constituțională

Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, a anunțat duminică seară că nu va demisiona din funcție, în ciuda expirării termenului-limită de 31 mai stabilit de premierul Péter Magyar. Decizia deschide calea către o confruntare constituțională fără precedent în istoria post-comunistă a țării.

Sulyok invocă Constituția și Comisia de la Veneția

Într-un mesaj video publicat pe Facebook, Sulyok a declarat că demisia „nu ar oferi o soluție pentru reglementarea constituțională a conflictului instituțional”. Președintele a subliniat că și-a asumat prin jurământ apărarea ordinii constituționale, indiferent de schimbările politice, și că a solicitat formal opinia Comisiei de la Veneția, organism consultativ al Consiliului Europei în materie constituțională.

„Nu există niciun motiv legal sau constituțional pentru demisia mea”, a susținut șeful statului ungar, adăugând că dorește să continue să își exercite mandatul și să sprijine adoptarea legislației legate de fondurile europene.

Magyar pregătește destituirea

Reacția premierului Péter Magyar a venit prompt. Într-o postare pe Facebook, acesta l-a criticat pe Sulyok, afirmând că „nu a luat niciodată apărarea celor vulnerabili” și ironizând faptul că „nici măcar de Ziua Copilului nu face altceva decât să-și apere salariul lunar de 6,3 milioane de forinți” — echivalentul a aproximativ 16.000 de euro.

Magyar și ministrul Justiției, Márta Görög, au precizat că îl vor vizita pe președinte luni dimineață, la ora 8:00. Potrivit declarațiilor anterioare ale premierului, partidul TISZA, care dispune de majoritate constituțională în Parlament, urmează să depună un proiect legislativ pentru destituirea președintelui — o măsură fără precedent în Ungaria post-comunistă.

Context: prăbușirea Fidesz și ascensiunea TISZA

Criza vine pe fondul unei schimbări politice istorice. Partidul TISZA al lui Magyar a câștigat alegerile din aprilie 2026 cu o majoritate zdrobitoare, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán și ai Fidesz. Noul guvern a fost învestit pe 12 mai, iar Magyar a lansat imediat un program amplu de reforme instituționale.

Sulyok, ales președinte în 2024 cu voturile majorității Fidesz din Parlament, a fost descris de Magyar drept „președintele-marionetă al lui Viktor Orbán”. Premierul susține că Sulyok a dat prioritate loialității față de Fidesz în detrimentul rolului său constituțional.

Președinția ungară are atribuții preponderent ceremoniale, însă include un rol important în controlul constituționalității legislației. Predecesoarea lui Sulyok, Katalin Novák, a demisionat în februarie 2024 în urma unui scandal legat de grațierea unui condamnat într-un caz de pedofilie. Anterior, președintele Pál Schmitt fusese forțat să renunțe la mandat în 2012, după un scandal de plagiat.

Confruntarea dintre Magyar și Sulyok este urmărită cu atenție și în context european, pe fondul deblocării recente a 16,4 miliarde de euro din fonduri UE pentru Ungaria, condiționată de reforme ale statului de drept pe care noul guvern le-a promis.

Fidesz acuză abuz de putere

Din tabăra opoziției, foști oficiali Fidesz au criticat demersul guvernului Magyar. János Bóka, fost ministru al afacerilor europene, a avertizat că postul de președinte riscă să devină „jucăria majorității de moment”, comparând indirect abordarea premierului cu metodele dictatorului comunist Mátyás Rákosi.

Deznodământul crizei depinde acum de întâlnirea de luni și de eventualul aviz al Comisiei de la Veneția. Dacă Sulyok continuă să refuze demisia, guvernul Magyar va fi nevoit să aleagă între o destituire parlamentară — cu riscul de a părea autoritar — și o așteptare care ar prelungi instabilitatea instituțională.