UE şi UK sancționează rețeaua FSB; România, printre ținte

Uniunea Europeană şi Regatul Unit au impus luni, 13 iulie, sancțiuni coordonate împotriva a 9 persoane şi 4 entități rusesti, ca răspuns la o campanie cibernetică orchestrată de Centrul 16 al FSB, activă din 2010, care a țintit guverne, infrastructuri critice şi companii din mai multe state membre, inclusiv România.

Sancțiuni comune UE–UK, premieră diplomatică

Setul comun de sancțiuni, anunțat la reuniunea miniştrilor de externe UE de la Bruxelles, este prima acțiune coordonată de acest tip între Uniunea Europeană şi Marea Britanie după Brexit. Sancțiunile prevăd înghețarea activelor şi interdicția de călătorie în spațiul UE pentru cei 9 cetățeni ruşi şi 4 entități identificate.

Regatul Unit a mers mai departe, sancționând suplimentar 24 de persoane şi organizații implicate în operațiuni hibride ruse, inclusiv 10 membri ai rețelei Rybar LLC — directori, membri ai conducerii şi creatori de conținut. Londra a lovit şi operatorii malware-ului Lumma Stealer, instrument folosit pentru furtul de date de autentificare. Potrivit ministrului de externe britanic Yvette Cooper, „aceste sancțiuni lovesc în miezul rețelelor criminale cibernetice care sprijină agresiunea statului rus”.

Germania şi Franța convoacă ambasadorii Rusiei

Concomitent cu anunțul UE, ministerul de externe german a convocat ambasadorul rus la Berlin pe 13 iulie, avertizând că atacurile cibernetice împotriva Germaniei, partenerilor europeni şi Ucrainei „nu vor fi tolerate”. Printre atacurile atribuite Moscovei se numără un incident de hacking asupra Deutsche Flugsicherung, serviciul de control al traficului aerian din Germania.

Ministrul de externe francez Jean-Noël Barrot a anunțat că Parisul va convoca ambasadorul rus „în zilele următoare”. „Vom condamna public o vastă campanie cibernetică desfăşurată de Rusia”, a declarat Barrot, precizând că atacurile au urmărit „fie să culeagă informații, fie să saboteze operațiuni — de exemplu infrastructura feroviară, cum a fost cazul în Polonia”.

Centrul 16 FSB: 14 ani de spionaj şi sabotaj

Conform documentației oficiale UE, Centrul 16 al FSB controlează mai multe grupuri de amenințări cibernetice şi a coordonat „o gamă largă de activități cibernetice malițioase, din ce în ce mai grave” de la cel puțin 2010. Printre operațunile identificate se numără: spionaj împotriva entităților guvernamentale franceze şi a industriei de apărare, sabotarea infrastructurii feroviare şi a centralelor din Polonia, precum şi atacuri asupra sistemelor de control al traficului aerian din Germania.

Sancțiunile privesc şi ofițeri ai GRU (Serviciul de Informații Militare al Rusiei), inclusiv trei generali: Vyacheslav Stafeyev, Ivan Senin şi Ivan Kasyanenko, identificați ca responsabili pentru coordonarea operațunilor hibride în Europa.

România, confirmată printre țintele vizate

Declarațiile oficiale ale UE confirmă explicit România printre statele membre ale căror instituții şi infrastructuri au fost afectate de campania FSB. Alături de țara noastră, comunicatul european menționează Franța, Germania, Polonia, Cipru, Țările de Jos, Austria, Slovacia şi Finlanda, precizând că lista nu este exhaustivă.

Măsurile vin pe fondul escalădării acțiunilor hibride ruse împotriva statelor NATO, care include, conform unor declarații ale Kremlinului din iulie 2026, amenințări directe la adresa bazelor militare NATO de pe teritoriul României.

Şefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a prezidat reuniunea la Bruxelles, a subliniat că atacurile cibernetice ruseşti reprezintă „un instrument de destabilizare sistematică a instituțiilor democratice europene”.