Putin ia în calcul lovituri asupra bazelor NATO din România

Președintele rus Vladimir Putin ia în calcul posibile atacuri asupra bazelor NATO din România și din statele baltice, precum și asupra facilităților din UE care produc arme pentru Ucraina, potrivit unui material exclusiv Reuters bazat pe trei surse cu acces la conducerea de la Kremlin.

Surse Kremlin: escaladare „cu probabilitate ridicată”

Conform celor trei surse anonime citate de Reuters, Putin a respins toate propunerile consilierilor de a accepta un armistițiu pe pozițiile actuale ale frontului. Liderul rus a refuzat inclusiv o întâlnire propusă de Zelenski în luna iunie și insistă că cucerirea integrală a regiunii Donbas este „o chestiune de principiu” care necesită „un fel de victorie” militară.

Una dintre surse, care s-ar fi întâlnit recent cu Putin, descrie o „probabilitate ridicată” de escaladare a conflictului în lunile următoare. Atacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și porturilor rusești din ultimele săptămâni i-ar fi consolidat hotărârea de a continua lupta, nu de a negocia.

Planul în două etape publicat în Kommersant

Scenariul de escaladare a căpătat contur printr-un articol publicat la 29 iunie în cotidianul rus Kommersant de Andrei Ilnitski, fost oficial al Ministerului Apărării din Rusia. Acesta a conturat un plan în etape:

• Etapa 1: distrugerea a 30 de obiective industriale majore ucrainene, inclusiv uzine siderurgice și portul Odesa.
• Etapa 2: posibile atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și România, precum și asupra facilităților din UE care produc drone cu rază lungă și rachete pentru Ucraina.

Reuters subliniază că articolul lui Ilnitski reprezintă analiza unui fost oficial, nu politica oficială declarată a Kremlinului. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să îl dezavueze explicit, declarând că Rusia trebuie „să-și consolideze securitatea” și nu poate „închide ochii” la militarizarea Europei.

Analiști: „Rusia ar folosi atacurile pentru a diviza NATO”

Jack Watling, analist senior la Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, evaluează că Rusia nu urmărește un război direct cu NATO în ansamblu, însă ar putea recurge la atacuri izolate tocmai pentru a testa coeziunea alianței și a o diviza în privința modului de reacție.

Watling a invocat drept precedent un atac cu dronă rusă care a produs impact pe teritoriul României — în zona Galați —, incident care a demonstrat că Moscova este dispusă să testeze limitele răbdării Alianței Nord-Atlantice. În cadrul summitului NATO de la Ankara, aliații au agreat un pachet de €70 de miliarde pentru Ucraina și transferul licenței pentru sistemul Patriot.

Contradicție cu afirmațiile lui Trump

Raportul Reuters contrazice în mod direct declarațiile publice ale președintelui american Donald Trump, care a susținut în repetate rânduri că Putin dorește să pună capăt conflictului și că o soluție pașnică este „mai aproape decât cred oamenii”. Sursele din cercurile Kremlinului prezintă o realitate opusă: un Putin ferm în dorința de a cuceri Donbasul integral și dispus să ia în calcul scenarii de escaladare față de NATO.

Potrivit estimărilor Center for Strategic and International Studies (CSIS), conflictul a provocat aproximativ 2 milioane de victime (morți, răniți și dispăruți) de la invazia din 2022, din care circa 1,4 milioane de partea rusă. Avansul trupelor ruse s-a încetinit semnificativ de-a lungul frontului de 1.200 de kilometri, iar analiștii occidentali apreciază că Rusia ar necesita o nouă mobilizare obligatorie pentru a atinge obiectivele declarate în Donbas.