NATO Ankara: €70 mld. pentru Ucraina, licență Patriot

Summitul NATO de la Ankara s-a încheiat miercuri cu o declarație comună care angajează aliații la sprijinirea Ucrainei cu €70 de miliarde în 2026, cu un angajament echivalent pentru 2027, şi include un anunț major: Statele Unite vor acorda Ucrainei licența pentru producerea sistemelor de apărare antiaeriană Patriot.

Licența Patriot: „Vă vom da licența şi vă vom arăta cum să le fabricați”

Donald Trump a anunțat la conferința de presă comună cu Volodimir Zelenski că SUA va acorda Ucrainei dreptul de a produce interceptoarele Patriot pe propriul teritoriu. „Vă vom da licența pentru a fabrica Patriot şi vă vom arăta cum să le produceți”, a declarat Trump, adăugând că instalarea capacității de producție ar putea fi realizată în „două-trei luni”. Preşedintele american a catalogat sistemul drept „o armă pur defensivă”.

Anunțul vine după ce, la atacul masiv asupra Kievului din 6 iulie, Ucraina a demonstrat că stocurile de interceptori Patriot sunt epuizate — niciuna din cele 29 de rachete balistice rusești nu a putut fi neutralizată. Zelenski a plasat obținerea unui sprijin concret în materie de apărare aeriană drept obiectivul principal al participării sale la summit.

€70 de miliarde pentru Ucraina în 2026

Declarația Summitului de la Ankara angajează aliații NATO — cu excepția Statelor Unite — la furnizarea a cel puțin 70 de miliarde de euro în asistență militară pentru Ucraina în cursul anului 2026, cu un angajament ferm de menținere a nivelurilor echivalente în 2027. Totalul pe doi ani depăşeşte astfel 140 de miliarde de euro.

Finanțarea vine din două surse principale: aproximativ 30 de miliarde de euro din programul de împrumut al Uniunii Europene şi alte 40 de miliarde din angajamentele asumate la summitul NATO de la Washington din 2024. Secretarul General Mark Rutte a subliniat că sprijinul trebuie să fie „echitabil, previzibil şi sustenabil pe termen lung”.

Rusia — amenințare pe termen lung, Iranul — pericol nuclear

Declarația finală reafirmă că Rusia reprezintă „amenințarea pe termen lung” principală la adresa securității şi stabilității euro-atlantice. Aliații au adoptat în spiritul acestei poziții „angajamentul de la Haga” privind nivelurile de cheltuieli militare.

Summitul a abordat şi escaladarea din Orientul Mijlociu. NATO a reiterat că „Iranul nu trebuie să obțină niciodată arme nucleare” şi a solicitat Teheranului să „respectă pe deplin libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuzului”, după atacurile iraniene asupra navelor comerciale din 7 iulie — atacuri la care SUA a răspuns cu lovituri asupra a peste 80 de ținte iraniene.

Investiții de apărare: 139 miliarde de dolari în plus față de 2024

Potrivit datelor prezentate la Ankara, aliații europeni şi Canada au majorat cheltuielile de apărare cu peste 139 de miliarde de dolari în 2025 față de 2024. La acest summit, s-au anunțat în plus 50 de miliarde de dolari în noi achiziții militare, în contextul conceptului „NATO 3.0” — consolidarea capacităților europene în domenii precum loviturile de precizie, apărarea aeriană integrată, sistemele fără pilot şi inteligența artificială militară.

Trump a declarat că doreşte să mențină SUA în cadrul NATO şi că America este pregătită să continue să vandă armament aliaților, insistând totodată că europenii trebuie să îndeplinească angajamentele privind cheltuielile de apărare.

Ce a obținut România la Ankara

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat că România va deveni stat fondator al Băncii pentru Apărare, Securitate şi Reziliență, cu sediul principal în Canada şi sediu european în Luxemburg, dar cu unul dintre cele două sedii secundare de pe estul Alianței situate în România. La prioritățile exprimate de țara noastră s-a numărat securizarea Mării Negre, consolidarea prezenței pe Flancul Estic şi extinderea unui program de deminare în colaborare cu Turcia şi Bulgaria.

Întrinat despre riscul retragerii trupelor americane de pe Flancul Estic, Nicuşor Dan a răspuns: „Nu văd un risc de retragere a trupelor americane de pe Flancul Estic al NATO la acest moment”.

Trump susține loviturile ucrainene în adâncul Rusiei

Într-o declarație cu implicații strategice, Trump a caracterizat loviturile ucrainene în adâncul teritoriului rusesc drept „o escaladare care poate ajuta la atingerea unui final”, sugerând că acestea pot accelera negocierile de pace, nu le pot bloca. Trump a menționat că relația sa cu Zelenski este „excelentă” şi că „există o perspectivă reală de a termina războiul”.

Potrivit agendei stabilite anterior summitului, Ucraina ceruse patru obiective principale: sisteme Patriot suplimentare, licența de producție, creşterea ajutorului financiar şi o foaie de parcurs clară spre aderarea la NATO — ultimul punct rămânând deocamdată neabordat în declarația finală.

Summitul din Albania 2027 — sub semnul întrebării

Spre deosebire de versiunile anterioare ale documentelor preparatorii, declarația finală de la Ankara nu menționează explicit Tirana drept gazdă a summitului din 2027. Motivul invocat ar fi nivelul scăzut al cheltuielilor de apărare ale Albaniei, în timp ce administrația Trump are rezerve față de practica summitelor anuale. Decizia finală privind formatul viitoarelor reuniuni rămâne în suspensie.