UE sfidează Moscova: diplomații rămân în Kiev

Uniunea Europeană, Franța și Polonia au respins marți cererea Moscovei de evacuare a personalului diplomatic din Kiev, într-o ripostă coordonată după ce Rusia a anunțat că va lansa lovituri sistematice asupra capitalei ucrainene. Reacțiile occidentale au transformat încercarea de intimidare într-o demonstrație remarcabilă de solidaritate diplomatică pe fondul celui mai lung război din Europa de după 1945.

Cererea Moscovei

Ministerul rus de Externe le-a solicitat diplomaților, cetățenilor străini și reprezentanților organizațiilor internaționale să părăsească Kievul „cât mai curând posibil”. Moscova a avertizat că va continua atacurile asupra „centrelor de decizie și posturilor de comandă”, precum și asupra „instalațiilor complexului militar-industrial” din capitala ucraineană.

Avertismentul a venit în contextul unui weekend devastator: forțele ruse au lansat două rachete balistice Iskander-M și 122 de drone, inclusiv drone Shahed cu propulsie cu reacție, conform Forțelor Aeriene ucrainene. Apărarea antiaeriană a doborât 111 din cele 122 de drone. Bilanțul: cel puțin patru morți și aproximativ 100 de răniți, potrivit președintelui Zelenski. Printre țintele civile lovite s-au numărat Muzeul Cernobîl, Muzeul Național de Artă, centre comerciale și blocuri rezidențiale.

„Nu plecăm nicăieri”

Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarína Mathernová, a respins cererea Moscovei în termeni tăioși. „Același regim care lansează noaptea rachete și drone ne avertizează acum pe alții să plece. Înțelegem perfect. Rusia vrea frică, panică, izolarea Ucrainei. Nu va funcționa”, a declarat Mathernová, conform Ukrinform.

„UE nu pleacă nicăieri. Rămânem în Kiev. Rămânem alături de Ucraina”, a adăugat diplomata, calificând comunicatul Ministerului rus de Externe drept „o capodoperă a ipocriziei” din partea unui regim care, ani de zile, a bombardat clădiri rezidențiale, muzee, maternități și școli, iar acum invocă dreptul internațional umanitar și Convențiile de la Geneva.

„Amenințările la adresa diplomaților și organizațiilor internaționale nu sunt semne de putere. Sunt semne de disperare”, a conchis Mathernová.

Franța și Polonia: răspunsuri ferme

Ministerul francez de Externe a respins și el orice perspectivă de evacuare. „Suntem obișnuiți cu amenințările lui Putin. Nu se pune problema să evacuăm”, a transmis diplomația franceză, potrivit Euronews.

Polonia a mers un pas mai departe. Ministerul polonez de Externe a avertizat că orice atac asupra misiunilor diplomatice din Kiev va fi considerat „un act deliberat și intenționat”, cu consecințe internaționale grave. Varșovia a cerut Rusiei „să înceteze imediat agresiunea ilegală”, relatează Ukrainska Pravda.

Mesajul lui Putin, transmis prin Lavrov

În spatele escalădării retorice stă o convorbire telefonică între secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, desfășurată luni, 25 mai. Potrivit Ukrainska Pravda, Lavrov i-a cerut lui Rubio să transmită un mesaj din partea lui Vladimir Putin către președintele Donald Trump, prin care Rusia anunța lovituri asupra Kievului.

Rubio a confirmat că Rusia „a trimis o notificare tuturor ambasadelor”, nu doar celor americane. Vorbind din India, secretarul de stat a reiterat disponibilitatea Washingtonului: „Statele Unite sunt pregătite și dispuse să facă tot ce pot pentru a contribui la încheierea acestui război”, a declarat Rubio, adăugând că războiul „a durat mai mult decât al Doilea Război Mondial și trebuie să se termine”, relatează Euronews.

Kievul: „Șantaj nerușinat”

Ministerul ucrainean de Externe a calificat amenințările drept „un șantaj nerușinat”, subliniind că, prin acest avertisment, „Moscova admite efectiv că bombardamentele urmăresc intimidarea corpului diplomatic străin”. Ministerul a exprimat recunoștință față de diplomații care „continuă să lucreze în țara noastră pe timp de război și resping șantajul și amenințările rusești”, potrivit Ukrinform.

Totodată, Kievul a subliniat că „nivelul general al amenințărilor de securitate din partea Federației Ruse pentru Kiev și alte orașe ucrainene rămâne același ca în anii și lunile anterioare” — o evaluare menită să tempereze panica. Ministerul a adăugat că „cel mai bun răspuns la amenințările Kremlinului rămâne intensificarea presiunii asupra agresorului și sprijinirea Ucrainei, în special prin consolidarea capacităților de apărare antiaeriană”.

Germania cere 90 de miliarde de euro pentru Ucraina

Pe fondul escalădării, Germania a cerut aliaților NATO să aloce Ucrainei 90 de miliarde de euro suplimentare, declarând că „teroarea lui Putin nu cunoaște limite”, transmite Ukrinform. Solicitarea vine într-un moment în care costurile reconstrucției și ale apărării antiaeriene cresc exponențial odată cu intensificarea atacurilor rusești.