Kiev: 7 instituții culturale avariate, UE condamnă

Atacul masiv lansat de Rusia în noaptea de 24 mai asupra Ucrainei a provocat pagube fără precedent instituțiilor culturale din Kiev și a declanșat o rundă de condamnări din partea liderilor europeni, care au calificat utilizarea rachetei balistice Oreșnik drept o escaladare nucleară periculoasă.

Bilanț grav: 81 de răniți doar în Kiev

Potrivit primarului Vitali Klitschko, bilanțul atacului în capitala ucraineană a ajuns la 81 de răniți — inclusiv trei copii — și doi morți. La nivel național, cifra totală raportată de președintele Volodimir Zelenski depășește 100 de răniți și patru morți.

Rusia a folosit aproximativ 690 de mijloace de atac aerian, incluzând drone și rachete de diferite tipuri. Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât 549 de drone și a interceptat 55 de rachete. Potrivit analiștilor militari ucraineni, atacul a mizat pe cantitate, nu pe precizie, fără inovații tactice sau tehnologice. Avioanele F-16 „s-au dovedit eficiente în respingerea atacului”, a precizat un consilier al Ministerului Apărării.

Patrimoniu cultural lovit în inima Kievului

Șapte instituții culturale majore au fost avariate, după cum a anunțat Ministerul Culturii din Ucraina: Muzeul Național de Artă, Filarmonica Națională, Academia Națională de Muzică, centrul Ukrainian House, Biblioteca Națională Iaroslav cel Înțelept, Opera din Kiev și Muzeul Național Cernobîl, care „a suferit pagube semnificative”. Vicepremierul Tetiana Berejna a descris situația drept „cea mai gravă serie de pagube aduse instituțiilor culturale din Kiev de la începutul invaziei pe scară largă”.

Filarmonica Națională a transmis că, în ciuda geamurilor distruse de unda de șoc, toate concertele programate se vor desfășura conform planificării.

Ambasade și clădiri guvernamentale afectate

Clădirea Cabinetului de Miniștri al Ucrainei a fost avariată. Ministerul ucrainean de Externe a suferit, de asemenea, pagube — potrivit oficialilor de la Kiev, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial. Ministrul de Externe Andrii Sîbiga a declarat, prin geamurile sparte ale sediului: „Terorismul rusesc nu ne va opri”.

Ambasada Azerbaidjanului a fost avariată din nou, după un incident similar din noiembrie 2025, iar rezidența ambasadorului Albaniei a suferit pagube. Albania a convocat ambasadorul Rusiei pentru explicații, iar ministrul albanez de Externe, Ferit Hoxha, a descris acțiunile Moscovei drept „inacceptabile”. Studioul din Kiev al postului german Deutsche Welle a fost grav avariat, deși niciun angajat nu se afla în clădire în momentul atacului.

Reacția unificată a Europei

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a calificat atacurile drept „acte de teroare abominabile menite să ucidă cât mai mulți civili” și a avertizat că utilizarea rachetei Oreșnik — un sistem conceput pentru a transporta ogive nucleare — reprezintă „o politică nesăbuită de risc nuclear”. Miniștrii de externe ai UE urmează să discute intensificarea presiunii asupra Rusiei în cadrul reuniunii informale de la Nicosia, săptămâna viitoare.

Cancelarul german Friedrich Merz a numit atacul „o escaladare gravă”, iar președintele francez Emmanuel Macron a condamnat utilizarea rachetei Oreșnik, afirmând că aceasta „demonstrează impasul războiului agresiv al Rusiei”. Macron a subliniat că „determinarea noastră de a continua sprijinul pentru Ucraina nu face decât să crească”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat sprijin suplimentar pentru consolidarea apărării antiaeriene a Ucrainei, declarând că „teroarea împotriva civililor nu e forță, ci disperare”.

Atacul de vineri noapte a venit la mai puțin de o zi după ce Rusia a lansat un bombardament masiv asupra Kievului, semnalând o intensificare a campaniei aeriene ruse.