UE pregătește măsuri dure împotriva Chinei

Comisia Europeană a organizat vineri o dezbatere strategică fără precedent, consacrată exclusiv Chinei, în cadrul căreia majoritatea comisarilor au concluzionat că relația comercială actuală cu Beijingul „nu este sustenabilă”. Bruxelles-ul pregătește acum o serie de noi instrumente de apărare comercială, pe fondul unui deficit comercial record de aproape 360 de miliarde de euro.

Deficit record și sute de mii de locuri de muncă pierdute

Deficitul comercial al UE cu China a atins anul trecut 359,9 miliarde de euro, un nivel fără precedent. Conform datelor citate de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, aproximativ 200.000 de locuri de muncă s-au pierdut în UE începând din 2024, iar în industria auto se prognozează dispariția a 600.000 de posturi în acest deceniu. Séjourné a avertizat că 29 de milioane de locuri de muncă sunt expuse unui risc foarte ridicat, invocând date ale Băncii Centrale Europene.

„Dominanța industrială a Chinei nu este accidentală. Este rezultatul a decenii de subvenții de stat și acces nereciproc pe piață”, a declarat Séjourné, pledând pentru „instrumente noi, măsuri noi și voință politică nouă” împotriva a ceea ce a numit „China Shock 2.0”.

Instrumente noi pe masă

Printre măsurile aflate în discuție se numără un „instrument anti-supracapacitate” care ar limita importurile pe sectoare specifice. De asemenea, sunt avute în vedere investigații anti-subvenții extinse în domeniul tehnologiilor verzi, o posibilă legislație pentru securitatea cibernetică ce ar putea exclude furnizori chinezi precum Huawei și ZTE din infrastructura critică, precum și cerințe de diversificare a lanțurilor de aprovizionare cu cipuri.

Comisia a subliniat totodată că „China rămâne un partener esențial” și că abordarea „de-risking, nu decuplare”, promovată de președinta Ursula von der Leyen din 2023, rămâne cadrul general. Noile instrumente de securitate economică urmează să fie prezentate formal până în septembrie.

Cinci state membre cer acțiune imediată

Franța, Italia, Țările de Jos, Spania și Lituania au semnat un document comun prin care solicită Comisiei acțiuni „mai agresive” împotriva „supracapacității industriale sistemice și structurale” a Chinei. Comisarul pentru mediu, Wopke Hoekstra, s-a declarat „un adept al liniei dure” în această chestiune.

Germania, cel mai mare partener comercial european al Chinei, a dat semne de flexibilitate, deși tradițional a blocat măsurile mai dure pentru a-și proteja sectoarele auto și chimic. Țara a pierdut aproximativ 124.000 de locuri de muncă industriale doar în 2025, iar presiunile interne asupra cancelarului Friedrich Merz sunt în creștere.

Beijingul avertizează cu represalii

China a reacționat prompt. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Mao Ning, a afirmat că Beijingul „urmărește îndeaproape” evoluțiile și „va lua măsurile necesare pentru a-și apăra drepturile și interesele legitime”. Anterior, Bruxelles-ul a impus deja o amendă de 200 de milioane de euro platformei Temu și a dublat tarifele la oțel în aprilie.

Concluziile dezbaterii de vineri vor alimenta discuțiile la summitul G7 din 15–17 iunie și la Consiliul European din 18–19 iunie, iar propunerile formale sunt așteptate în septembrie 2026.