Turcia adoptă lege istorică: luptătorii PKK pot reveni în societate

Parlamentul turc a adoptat luni seara, 10 august 2026, o lege prin care luptătorii mișcării insurgente kurde PKK pot reveni la viața civilă după ce depun armele, marcând un punct de cotitură într-un conflict ce a durat aproape cinci decenii și a ucis peste 40.000 de persoane. Legea a trecut cu o majoritate zdrobitoare: 468 de voturi pentru, 88 împotrivă și 6 abțineri, dintr-un parlament de 600 de locuri, după 12 ore de dezbateri.

Actul normativ nu prevede o amnistiere generală, ci un mecanism treptat: sentințele de până la 15 ani pot fi suspendate pe cinci ani, iar cele pe viață — pe zece ani. Dacă în această perioadă fostul militant nu săvârșește nicio nouă infracțiune, procesele se închid definitiv. Infracțiunile grave, inclusiv uciderile intenționate, rămân excluse de la beneficii.

O condiție esențială: dezarmarea completă

Legea nu intră automat în vigoare. Consiliul Național de Securitate al Turciei trebuie mai întâi să certifice că PKK s-a dizolvat complet și s-a dezarmat total. Implementarea va fi coordonată de un consiliu condus de vicepreședinte, care include miniștrii justiției, internelor, apărării și afacerilor externe, precum și șeful serviciilor de informații (MIT). O comisie parlamentară de 17 membri va monitoriza procesul.

Legea a primit sprijinul a șase partide, inclusiv AKP (partidul prezidențial al lui Erdogan), MHP (aliatul naționalist), DEM Party (pro-kurd) și principala forță de opoziție, CHP. Împotriva legii au votat İYİ Parti și Zafer Partisi, catalogând-o drept trădare față de cei căzuți în conflict.

Ocalan rămâne în închisoare

Legea nu îi aduce libertatea lui Abdullah Ocalan, fondatorul PKK, deținut din 1999 pe insula Imrali sub o condamnare pe viață. Deoarece sentința sa a fost pronunțată înainte de 1 iunie 2005 — termenul-limită prevăzut de lege — el nu intră în sfera de aplicare a acesteia. Vicepreședintele Cevdet Yilmaz a declarat la CNN Türk că Ocalan va putea contribui la procesul de pace, fără a preciza în ce condiții.

Conducerea PKK a avertizat că excluderea liderului fondator reprezintă o linie roșie și că multe prevederi ale legii ar putea rămâne literă moartă fără o schimbare a statutului lui Ocalan, potrivit France 24.

Aproape 50 de ani de conflict

Conflictul PKK–Turcia a început în 1984, inițial cu obiective separatiste în sud-estul Turciei, și a lăsat în urmă peste 40.000 de morți de-a lungul a patru decenii. Procesul de pace anterior (2013–2015) se prăbușise după alegerile din 2015.

Actualul proces de reconciliere a demarat în octombrie 2024, când liderul MHP, Devlet Bahçeli, a lansat surprinzător propunerea ca Ocalan să se adreseze parlamentului. În mai 2025, PKK a ținut un congres special în nordul Irakului, votând dizolvarea organizației și trecerea la activitate politică și juridică. O ceremonie simbolică de ardere a armelor a urmat în iulie 2025. Turcia a depus proiectul de lege pe 5 august 2026, iar Comisia de Justiție l-a aprobat după 18 ore de deliberări, pe 8 august.

Legea adoptată luni ridică speranțe pentru o pace durabilă într-o regiune în care Turcia joacă un rol geopolitic tot mai activ, dar analiștii avertizează că implementarea depinde de respectarea condițiilor de către ambele părți și de soarta lui Ocalan.