Trump semnează protocolul cu Iranul la Versailles

Președintele american Donald Trump a semnat miercuri protocolul de înțelegere (MOU) cu Iranul, în timpul unei cine cu liderul francez Emmanuel Macron la Palatul Versailles. Omologul său iranian, Masoud Pezeshkian, a semnat de asemenea documentul, iar vicepreședintele JD Vance și președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Ghalibaf au contrasemnat digital, conform Jerusalem Post.

Acordul în 14 puncte pune capăt formal războiului dintre SUA și Iran și deschide calea negocierilor pentru un acord final, care trebuie încheiat în 60 de zile.

Cele 14 puncte ale acordului

Documentul, al cărui text a fost făcut public de autoritățile americane, prevede încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban. Ambele părți se angajează să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a celeilalte, potrivit CBS News.

Pe plan naval, SUA vor ridica blocada din Golful Persic în termen de 30 de zile, iar Iranul va asigura tranzitul fără taxe al navelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz pe durata celor 60 de zile de negocieri. Operațiunile de deminare urmează să înceapă în 30 de zile, Iranul coordonându-se cu Omanul și statele riverane Golfului, relatează PBS NewsHour.

Pe plan economic, SUA și partenerii lor se angajează să dezvolte un plan de reconstrucție de minimum 300 de miliarde de dolari. Departamentul de Trezorerie va emite imediat derogări pentru exporturile de petrol și produse petrochimice iraniene, iar fondurile iraniene înghețate vor fi eliberate, potrivit textului publicat de autoritățile americane.

În ceea ce privește dosarul nuclear, Iranul reafirmă că nu va dezvolta arme nucleare, iar uraniul îmbogățit stocat va fi diluat sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Discuțiile despre nevoile de îmbogățire ale Iranului vor continua în cadrul negocierilor pentru acordul final.

Pe durata negocierilor, Iranul va menține statusul actual al programului nuclear, iar SUA nu vor impune noi sancțiuni și nu vor desfășura forțe suplimentare în regiune. Acordul final va necesita o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al ONU.

Comparație cu acordul lui Obama

Spre deosebire de acordul nuclear din 2015 (JCPOA), care se întindea pe sute de pagini cu specificații tehnice detaliate, MOU-ul lui Trump este un cadru general în 14 puncte. JCPOA limita îmbogățirea uraniului la 3,67% timp de 15 ani și impunea reduceri drastice ale stocurilor, în vreme ce actualul protocol amână detaliile tehnice pentru negocierile din următoarele 60 de zile, conform CBS News.

O diferență semnificativă ține de sancțiuni: acordul Obama condiționa ridicarea lor de verificarea AIEA, în timp ce MOU-ul Trump oferă derogări imediate pentru exportul de petrol iranian. Niciun acord nu abordează direct rachetele balistice ale Iranului. Trump a indicat că un arsenal proporționat este acceptabil, declarând că ar fi „nedrept” ca Iranul să nu dispună de rachete balistice când țările vecine le au, transmite Al Jazeera.

Reacții la G7 și la Washington

Liderii G7 au salutat acordul, recunoscând „conducerea puternică a președintelui Trump”. Macron, Meloni, Merz și Starmer — care criticaseră anterior decizia unilaterală a SUA de a ataca Iranul — au emis o declarație comună de susținere, anunță PBS NewsHour.

Trump a glumit pe tema responsabilității, spunând că dacă acordul funcționează, va lua creditul, iar dacă eșuează, „voi da vina pe JD”. „Ai grijă, JD”, a adăugat el, adresându-se vicepreședintelui Vance.

La Washington, însă, republicani de frunte au criticat dur înțelegerea. Senatorul Bill Cassidy a calificat acordul drept „o gafă uriașă de politică externă”, în timp ce senatorul Ted Cruz a declarat că „a da miliarde de dolari unor lunatici nu e o idee bună”. Senatorul Mark Kelly a avertizat că acordul „face Iranul mai puternic”, relatează The Hill.

În contrast, senatorul Lindsey Graham — critic inițial — a afirmat că semnarea MOU-ului va fi „benefică” pentru Statele Unite. Fostul emisar al administrației Biden pentru Iran a declarat că protocolul este „preferabil oricărei alternative disponibile”, potrivit The Hill.

Poziția Israelului și a Iranului

Oficiali israelieni din Cabinetul de Securitate și-au exprimat frustrarea față de acord, potrivit Jerusalem Post. Serviciile de informații israeliene evaluează că liderul suprem Mojtaba Khamenei „cel mai probabil nu dorește să ajungă la un acord final”, iar Iranul ar putea folosi cele 60 de zile pentru a-și consolida capacitățile nucleare.

Un oficial israelian de rang înalt a avertizat: „Nu ar trebui să ne așteptăm la altceva de la un regim revanșard. Ar fi foarte surprinzător dacă Iranul nu investește toate eforturile pentru a reduce timpul necesar obținerii armelor nucleare, sub acoperirea negocierilor.”

De partea iraniană, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmaeil Baghaei, a precizat că „materialele nucleare ale Iranului nu vor fi trimise în afara țării”, iar diluarea uraniului este doar o opțiune permisă de acord. Baghaei a adăugat că operațiunile militare israeliene în Liban ar constitui o încălcare a angajamentelor și că „capacitățile defensive ale Iranului nu vor fi discutate în niciun proces sau cu nicio parte”, transmite Jerusalem Post.

Context

Protocolul survine după luni de operațiuni militare americane în Iran, care au inclus utilizarea inteligenței artificiale Grok a companiei lui Elon Musk pentru direcționarea lansărilor de rachete, conform Pentagonului. Trump a declarat la G7 că SUA „ar fi putut bombarda Iranul încă doi ani”, dar a preferat să evite „o catastrofa economică”.

Papa Leon al XIV-lea a salutat acordul, exprimându-și speranța pentru „întărirea încrederii, securității și stabilității” în regiune. Semnarea oficială a acordului final este așteptată vineri, la Geneva.

Detaliile despre fondul de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari și redeschiderea Hormuzului au fost raportate anterior de PulsInfo.