Trump: avionul meu secret risca mai mult decât decoy-ul cu jurnaliști

Președintele american Donald Trump a confirmat că, la plecarea de pe summitul NATO de la Ankara din 8 iulie, a zburat pe un avion militar secret, nu pe Air Force One — și a susținut că tocmai el se afla în pericol mai mare, nu pasagerii de pe aeronava prezidențială oficială. „Cred că avionul pe care am zburat eu era de fapt mai expus riscului, pentru că acela ar fi fost avionul pe care iranienii l-ar fi vizat mai degrabă", a declarat Trump pentru presă.

Cine era pe Air Force One și nu știa

În timp ce Trump era transportat discret dintr-un camion de catering pe un C-32A militar secret, aeronava prezidențială Air Force One decola din Ankara, la bordul căreia se aflau Secretarul de Stat Marco Rubio, Secretarul Trezoreriei Scott Bessent și peste 100 de jurnaliști, asistenți și angajați ai administrației. Niciunul nu știa că există o amenințare reală la adresa vieții lor și că, în ochii planificatorilor operațiunii, jucau rolul de momeli.

Secretarul Apărării Pete Hegseth se afla pe avionul secret alături de Trump.

Potrivit The Guardian, Trump a anunțat public, înainte de plecare, că va zbura pe „vechiul Air Force One" — motivând că o face „de dragul amintirilor". Aceasta era deja, de fapt, decizia Secret Service: avionul prezidențial avea să joace rolul de decoy, în timp ce președintele ieșea prin spate.

Operațiunea: camion de catering, avion fără identificare

Detaliile operațiunii, relatate de CBS News și BBC, arată că Trump a urcat ostentativ treptele Air Force One în fața camerelor de filmat, a traversat aeronava și a coborât pe partea opusă, nevăzut, într-un camion de catering parcat strategic. Camionul l-a transportat la C-32A-ul militar — o versiune a Boeing 757 — cu care a zburat spre Statele Unite fără identificare publică. Revelația inițială a operațiunii a venit dinspre presa americană — detalii ale felului în care Trump a ieșit din Ankara au apărut cu o zi înainte.

Operațiunea a avut loc imediat după reluarea loviturilor militare americane asupra Iranului, în urma eșecului negocierilor, ceea ce ridicase dramatic nivelul de amenințare. Conform relatărilor, Israelul alertase administrația Trump cu privire la un plan concret de asasinat iranian, implicând rachete sol-aer portabile care ar fi putut fi lansate împotriva avionului prezidențial.

Democrații cer explicații în Congres

Scandalul a izbucnit când detaliile operațiunii au ieșit la iveală: jurnaliști și oficiali de rang înalt ai Casei Albe au zburat fără să fie informați că se aflau într-o situație potențial letală. Senatorul democrat Richard Blumenthal a catalogat operațiunea drept „fără precedent și suprarealistă", adăugând că este „de-a dreptul înfricoșătoare".

Democrații au cerut un briefing de urgență în Congres pentru a înțelege cum a fost posibil ca zeci de civili — inclusiv reprezentanți ai presei acreditate — să fie folosiți ca momeli fără consimțământ și fără informare prealabilă. Criticii au subliniat că este vorba de o înșelătorie instituțională nemaivăzută — președintele însuși a indus în eroare publicul și presa cu privire la locul său.

Context: amenințarea iraniană și războiul în curs

Episodul survine în contextul conflictului militar activ dintre SUA și Iran. În februarie 2026, lovituri aeriene israeliene coordonate cu SUA au ucis ayatollahul Ali Khamenei și alți lideri de rang înalt ai Iranului. De atunci, Teheranul a promis în mod repetat răzbunare, iar serviciile de informații occidentale au monitorizat planuri de asasinat vizând oficiali americani.

Trump a apărat decizia Secret Service de a efectua schimbul de avioane, spunând: „Mă ghidez după recomandările Secret Service și ale armatei. Nu am decât să fac ce îmi spun ei." Totodată, a minimalizat criticile, susținând că jurnaliștii nu erau în pericol real — deoarece iranienii nu ar fi știut că avionul prezidențial era, de fapt, o momeală.

Operațiunea de la Ankara rămâne una dintre cele mai elaborate măsuri de securitate aplicate vreodată unui președinte american în exercițiu, și una dintre puținele care au implicat, deliberat sau nu, inducerea în eroare a reprezentanților presei acreditate.