Trump amână atacul asupra Iranului la cererea statelor din Golf

Președintele american Donald Trump a anunțat luni, 18 mai, că a oprit un atac militar asupra Iranului planificat pentru marți, după ce liderii din Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite i-au solicitat o amânare. Decizia vine în contextul în care „negocieri serioase sunt în curs de desfășurare”, potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua Truth Social.

Trump a precizat că emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani, prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și președintele EAU, Mohammed bin Zayed Al Nahyan, l-au informat că „un acord va fi încheiat, unul foarte favorabil pentru Statele Unite ale Americii”. Președintele american a subliniat că orice înțelegere trebuie să includă interdicția armelor nucleare pentru Iran.

Armata americană rămâne în stare de alertă

În același mesaj, Trump a declarat că l-a instruit pe secretarul Apărării Pete Hegseth și pe șeful Statului Major, generalul Daniel Caine, „să fie pregătiți să treacă la un asalt complet, la scară largă, asupra Iranului, în orice moment”, în cazul în care negocierile eșuează. Anunțul marchează o pauză neobișnuită în postura predominant confruntaţională a Washingtonului față de Teheran.

Cu doar o zi înainte, Trump avertizase pe Truth Social că „pentru Iran, ceasul ticăie” și că „nu va mai rămâne nimic din Iran” dacă nu se mișcă rapid spre un acord de pace. Conform CNBC, nu existau indicii clare înainte de postarea de luni că SUA planificau efectiv un atac pentru marți, deși Trump declarase pentru New York Post că Iranul „știe ce urmează să se întâmple în curând”.

Negocieri blocate, cereri incompatibile

Conflictul dintre SUA, Israel și Iran a început pe 28 februarie, când forțele americane și israeliene au lansat lovituri aeriene masive asupra Republicii Islamice. De atunci, cele două tabere au convenit un armistițiu fragil pe 8 aprilie, însă negocierile au stagnat, iar încetarea focului a fost în repetate rânduri încălcată.

Potrivit agenției iraniene Fars, Washingtonul a prezentat o propunere în cinci puncte care include cerința ca Iranul să opereze un singur sit nuclear și să transfere stocurile de uraniu îmbogățit către SUA. Administrația americană a refuzat totodată să deblocheze activele iraniene înghețate sau să plătească reparații de război, relatează France 24.

De cealaltă parte, Iranul cere încetarea războiului pe toate fronturile — inclusiv a atacurilor israeliene asupra Hezbollah din Liban —, ridicarea blocadei navale americane și garanții că nu va mai fi atacat. Teheranul insistă și asupra suveranității sale în Strâmtoarea Hormuz, pe care a închis-o efectiv de la începutul conflictului.

Iranul: „Dialogul nu înseamnă capitulare”

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat luni pe rețelele sociale că Republica Islamică „intră în dialog cu demnitate și autoritate” și nu va ceda „drepturile legale ale poporului și ale țării”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaei, a adăugat că Teheranul nu este „intimidat”, subliniind că „procesul de discuții și negocieri” rămâne „în desfășurare”, transmite NBC News.

Iranul a comunicat totodată crearea unei noi instituții — Autoritatea Strâmtorii Golfului Persic — menită să gestioneze traficul prin Hormuz, o mișcare interpretată drept o încercare de a-și formaliza controlul asupra acestei căi navigabile vitale, scrie Newsweek.

Presiune internă asupra lui Trump

Decizia de amânare survine într-un moment în care războiul cu Iranul devine o povară politică tot mai grea pentru Trump. Un sondaj New York Times/Siena publicat luni arată că 64% dintre americani consideră că decizia de a intra în război a fost greșită, în timp ce doar 37% aprobă modul în care președintele își exercită mandatul.

Războiul a costat până acum cel puțin 29 de miliarde de dolari, conform oficialilor Pentagonului, iar cel puțin 13 militari americani și-au pierdut viața de la începutul conflictului. Republicanii se confruntă cu o competiție acerbă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie.

Petrolul și economia globală, în continuare sub presiune

Strâmtoarea Hormuz — prin care tranzitează în mod normal circa 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate ale lumii — rămâne efectiv închisă, iar prețul barilului Brent se menține în jurul a 110 dolari. Directorul Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, a avertizat că stocurile comerciale de petrol „au doar câteva săptămâni rămase”, conform NBC News.

Pe fondul crizei energetice, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat că administrația Trump va permite „națiunilor celor mai vulnerabile” acces temporar la petrolul rusesc blocat de sancțiuni, pentru o perioadă de 30 de zile, transmite Al Jazeera.