Trei Mări: SUA investesc miliarde în Europa de Est

Summitul Inițiativei celor Trei Mări (I3M), desfășurat în perioada 27–29 aprilie la Dubrovnik, a adus în aceeași sală lideri din 13 state membre UE și parteneri strategici precum SUA, Germania, Japonia, Spania și Turcia. Ediția a 11-a a summitului a fost marcată de acorduri energetice americane de miliarde de dolari, aderarea României la fondul de infrastructură al inițiativei și aprobarea în Parlamentul român a pachetului de înzestrare militară SAFE, în valoare de 8,33 miliarde de euro.

Miliarde americane pentru energia și tehnologia regiunii

Administrația Trump a folosit summitul drept platformă pentru o ofensivă economică în Europa Centrală și de Est. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că SUA doresc „să deschidă o nouă eră de cooperare cu Europa de Sud, Centrală și de Est”, contracarând influența energetică a Rusiei în regiune.

Cele mai importante acorduri semnate la marginea summitului:

• GNL pentru Albania — Companiile Venture Global și Aktor LNG USA au încheiat un contract de 6 miliarde de dolari pe 20 de ani pentru exportul de gaze naturale lichefiate către Albania. Documentul a fost semnat de ambasadoarea SUA, Kimberly Guilfoyle, la Tirana.
• Gazoduct Bosnia–Croația — O investiție de aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru transportul GNL-ului american de la terminalul croat de pe insula Krk către Bosnia, reducând dependența de gazul rusesc.
• Centru AI în Croația — Firma croată de inginerie Rade Končar și americanii de la Pantheon Atlas au anunțat un proiect estimat la 50 de miliarde de euro pentru un centru de date cu o capacitate de 1 gigawatt, destinat computației AI și serviciilor cloud. Construcția ar începe în 2027, cu operare din 2029.
• Cooperare nucleară — Croația și SUA au semnat o declarație comună privind energia nucleară civilă.

România: acorduri la summit și SAFE aprobat în Parlament

Președintele Nicușor Dan a participat la sesiunea plenară a summitului, unde a militat pentru o piață regională unitară. „Suntem o piață fragmentată, nu funcționăm ca un întreg unitar în spațiul economic”, a declarat Dan, cerând armonizarea reglementărilor pentru a facilita investițiile transfrontaliere. Președintele a subliniat necesitatea conectării în transporturi, energie și infrastructură digitală și a propus întâlniri la nivel ministerial în cadrul I3M.

România a semnat două documente importante la Dubrovnik:

• Memorandum portuar — Directorii porturilor Constanța și Rijeka au convenit asupra unui cadru de cooperare menit să consolideze rolul portului românesc la Marea Neagră și să îl integreze mai bine în coridoarele europene de transport. „Această cooperare va facilita extinderea și beneficii viitoare pentru comerțul cu mărfuri”, a precizat Mihai Teodorescu, directorul Portului Constanța.
• Aderarea la Fondul de Infrastructură I3M — România, prin Banca Română de Investiții și Dezvoltare, va contribui cu zeci de milioane de euro la un fond care își propune să mobilizeze până la 3 miliarde de euro pentru proiecte de energie, transport și digitalizare.

În același timp, Parlamentul român a aprobat marți pachetul de înzestrare SAFE, în valoare de 8,33 miliarde de euro. Cel mai mare contract, de 3,3 miliarde de euro, vizează mașini de luptă ale infanteriei, cu producție la Mediaș, adjudecat de Rheinmetall. Compania germană a câștigat în total 6 din cele 15 contracte, inclusiv 760 de milioane de euro pentru construcția a patru nave la șantierul naval de la Mangalia, unde circa 600 de angajați își vor păstra locurile de muncă. Pachetul include și zece soluții antidronă, arme de asalt produse la Cugir și Sadu și 12 elicoptere la IAR Brașov.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a subliniat transparența procesului: „Întreaga listă de proiecte a trecut prin Parlament în cel mai transparent mod posibil, nu în birouri închise, nu în restaurante, ci într-o ședință parlamentară publică.” Condițiile financiare prevăd o dobândă de 3%, rambursare pe 40 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, iar aproximativ 50% din investiție urmează să revină industriei de apărare românești.

Prezență internațională largă

Summitul a beneficiat de o participare extinsă. Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a intervenit în panelul dedicat Mării Negre și Coridorului de Mijloc, subliniind rolul strategic al regiunii în noile fluxuri economice și energetice dintre Europa și Asia. Președintele Parlamentului Estoniei, Lauri Hussar, a evidențiat „importanța conektivității în regiune, inclusiv necesitatea de a considera investițiile în infrastructură ca parte a descurajării și apărării”. Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a participat și el la lucrări, semn al interesului Ankarei față de cooperarea regională în materie de securitate.

Inițiativa celor Trei Mări, lansată în 2015, reunește 13 state UE situate între Adriatică, Baltică și Marea Neagră și urmărește dezvoltarea conexiunilor energetice, de transport și digitale pe axa nord–sud. Summitul din Dubrovnik a demonstrat că inițiativa capătă o dimensiune geopolitică tot mai pronunțată, SUA folosind-o ca vehicul pentru reducerea dependenței europene de energia rusească.