Sudan, trei ani de război: cea mai gravă criză umanitară din lume

Sudanul marchează marți, 15 aprilie, trei ani de la începutul războiului civil care a transformat țara în cea mai mare criză umanitară de pe glob. Conflictul dintre Forțele Armate Sudaneze (SAF), conduse de generalul Abdel Fattah al-Burhan, și Forțele Paramilitare de Sprijin Rapid (RSF), controlate de Mohamed Hamdan Dagalo, a ucis peste 150.000 de oameni și a strămutat aproximativ 13 milioane, dintre care 4,5 milioane au fugit în țări vecine.

La Berlin, Germania găzduiește astăzi o conferință internațională pe tema Sudanului, co-organizată de Uniunea Africană, Uniunea Europeană, Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Părțile beligerante nu au fost invitate. Pentru prima dată, conferința include voci ale societății civile sudaneze, o schimbare față de reuniunile anterioare de la Paris și Londra, care nu au reușit să producă un armistițiu.

Drone și foamete: cifrele unui dezastru

Potrivit Națiunilor Unite, aproape 700 de civili au fost uciși în atacuri cu drone doar în primele trei luni ale anului 2026. Dronele, operate de armata sudaneză, lovesc aproape zilnic în sudul Kordofanului și în regiunile vestice controlate de RSF. Coordonatorul ONU pentru urgențe umanitare, Tom Fletcher, a avertizat că lumea „a dat greș în cazul Sudanului”.

Copiii sunt în mod disproporționat victimele bombardamentelor. UNICEF a raportat o creștere de 50% a victimelor minore în primul trimestru din 2026, dronele fiind responsabile de aproape 80% din cele 245 de cazuri de copii uciși sau răniți în această perioadă.

Aproximativ 33 de milioane de persoane — aproape două treimi din populație — au nevoie de asistență umanitară, iar 21 de milioane se confruntă cu o foamete acută. ONU estimează că războiul a împins șapte din zece sudanezi în sărăcie.

Spitale atacate, violență sexuală sistematică

Conform Human Rights Watch, un atac cu dronă al SAF asupra unui spital din Darfurul de Est a ucis 70 de persoane pe 20 martie, inclusiv 15 copii, potrivit datelor Medici fără Frontiere. Pe 2 aprilie, o dronă RSF a lovit un spital din statul Nilul Alb, ucigând cel puțin zece persoane, dintre care șapte cadre medicale. În 2025, 82% din totalul atacurilor asupra unităților sanitare la nivel mondial au avut loc în Sudan.

Violența sexuală a devenit sistematică. Reprezentanta ONU pentru drepturile omului, Joy Mutavati, a declarat că „uciderile pe scară largă, strămutarea masivă și, mai ales, folosirea violenței sexuale fac parte integrantă din planul de război al Sudanului”. În El Fasher, asediat timp de 18 luni de RSF înainte de cucerirea din octombrie 2025, Misiunea ONU de anchetă a constatat că atacurile poartă „amprentele unui genocid”.

Finanțarea umanitară, grav subfinanțată

Planul umanitar al ONU pentru Sudan are nevoie de aproape 3 miliarde de dolari în 2026, dar rămâne grav subfinanțat. Anul trecut, sub 40% din planurile umanitare au fost acoperite, iar finanțarea americană s-a înjumătățit între 2024 și 2025, conform Amnesty International.

Marea Britanie a anunțat marți un pachet de 146 de milioane de lire sterline pentru anul financiar 2026-2027, din care suma alocată organizațiilor locale s-a dublat față de anul anterior. Ministrul de Externe, Yvette Cooper, a declarat: „După trei ani de război brutal, lumea nu mai poate pretinde că nu știe ce se întâmplă în Sudan.”

Criza regională amplifică dezastrul

Războiul din Iran agravează situația. Închiderea strâmtorii Ormuz a perturbat lanțurile de aprovizionare umanitară, forțând organizațiile să folosească rute mai costisitoare, conform Al Jazeera. Prețurile la alimente, combustibil și îngrășăminte au crescut, împingând și mai mulți sudanezi spre foamete.

Save the Children avertizează că trei copii se nasc în fiecare minut în Sudan în condiții pe care „niciun copil nu ar trebui să le înfrunte vreodată”. De la începutul conflictului s-au născut 5,6 milioane de copii, în timp ce mortalitatea maternă a crescut cu 12%, iar 80% din unitățile medicale din zonele de conflict nu mai funcționează.

Cererile comunității internaționale

Human Rights Watch cere extinderea embargoului ONU pe arme la întregul teritoriu sudanez — în prezent limitat doar la Darfur —, sprijinirea anchetei Curții Penale Internaționale și tragerea la răspundere a susținătorilor externi ai beligeraților, în special Emiratele Arabe Unite. Amnesty International solicită finanțare directă pentru ONG-urile de pe teren, care nu mai au acces la medicamente de bază, iar 80% din bucătăriile comunitare s-au închis din lipsa fondurilor.

„Încă un an în Sudan a fost marcat de crime de război pe scară largă și de un flux continuu de arme către facțiunile abuzive”, a declarat Mohamed Osman, cercetător HRW. „Această conferință nu ar trebui să rămână în memorie ca prima zi a unui nou an de atrocități.”