SUA sancționează șefa CPI și un avocat; Rubio: dezmembrăm instanța

Administrația Trump a impus marți noi sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), vizând președinta instanței, judecătoarea japoneză Tomoko Akane, și un avocat senior, Abdoulaye Seye din Senegal. Anunțul a venit din partea secretarului de stat Marco Rubio, care a reiterat intenția Washingtonului de a „dezmembra" curtea de la Haga.

Rubio a descris CPI drept o „curte supranațională coruptă și fatal politizată" care „a abuzat cu rea-credință de autoritate și și-a depășit mandatul", adăugând că sancțiunile fac parte dintr-o „misiune neclintită de a proteja americanii de această parodie de curte".

Cine sunt persoanele sancționate

Tomoko Akane este o judecătoare japoneză care ocupă funcția de Președintă a CPI din martie 2024, după ce a fost aleasă de colegii judecători ai instanței. Abdoulaye Seye este un jurist din Senegal, procuror senior în cadrul curții.

Potrivit Euronews, Rubio i-a acuzat pe cei doi că s-ar fi implicat „direct în eforturile CPI de a investiga, aresta, reține sau urmări penal oficiali ai căror guverne nu au consimțit la jurisdicția CPI".

Ce înseamnă concret sancțiunile

Sancțiunile prevăd înghețarea oricăror active deținute pe teritoriul SUA și interzicerea tranzacțiilor cu entitățile americane. Conform Al Jazeera, administrația Trump a sancționat până în prezent peste douăsprezece judecători și procurori ai CPI, ceea ce a determinat instituțiile financiare să le restricționeze accesul la o mare parte din sistemul bancar internațional.

Contextul: mandatele pentru Netanyahu și investigația din Afganistan

Decizia vine în contextul tensiunilor acumulate între SUA și CPI pe mai multe fronturi. În 2024, curtea a emis mandate internaționale de arest pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, pentru presupuse crime de război comise în Gaza. Administrația Trump s-a opus vehement acestor mandate — Israel este unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, iar Netanyahu și-a reluat legăturile cu Casa Albă după revenirea lui Trump la putere.

Separat, CPI desfășoară o anchetă privind presupuse crime de război comise de trupe americane în Afganistan — o investigație pe care Washingtonul o contestă, invocând principiul că nici SUA, nici Israel nu sunt state membre ale curții, aceasta neavând, în opinia lor, nicio jurisdicție asupra cetățenilor lor. CPI susține că are competență ori de câte ori faptele au loc pe teritoriul unuia dintre cele 125 de state membre ale sale.

În luna iunie 2026, trei judecători ai curții au intentat un proces împotriva administrației Trump în SUA, contestând sancțiunile anterioare drept „arbitrare și capricioase" și invocând un atac direct asupra independenței judiciare internaționale. Washingtonul a escaladat simultan presiunea și în dosarul Gaza, cu Kushner avertizând Hamas să accepte un acord sau să se confrunte cu reluarea operațiunilor israeliene.

Reacția CPI

Curtea a respins noile sancțiuni printr-o declarație oficială, avertizând că acțiunile SUA pun în pericol ordinea juridică internațională: „Când actorii judiciari sunt amenințați pentru că aplică legea, ordinea juridică internațională în sine este pusă în pericol."

Sancțiunile din 18 august reprezintă cea mai recentă escaladare a ofensivei administrației Trump împotriva CPI, care a demarat sistematic de la revenirea administrației la putere, în ianuarie 2025.