SUA lovesc rampe iraniene în „autoaparare” lângă Ormuz

Armata americană a lovit luni rampe de lansare a rachetelor și nave ale Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) în sudul Iranului, în apropierea Strâmtorii Ormuz, într-o serie de atacuri pe care CENTCOM le-a catalogat drept „lovituri de autoaparare”.

„Forțele americane au efectuat lovituri de autoaparare în sudul Iranului pentru a-și proteja trupele de amenințările forțelor iraniene”, a declarat căpitanul Tim Hawkins, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Central al SUA. Conform acestuia, țintele au inclus rampe de lansare a rachetelor și ambarcațiuni ale IRGC surprinse în timp ce amplasau mine în strâmtoare.

Mai multe explozii au fost semnalate în zona portului Bandar Abbas, precum și în apropierea localităților Sirik și Jask, toate situate de-a lungul coastei sudice a Iranului. Agenția iraniană de presă Mehr a transmis că „situația este sub control” și că nu există motive de îngrijorare, a relatat Reuters.

Armistițiul rămâne în vigoare

CENTCOM a subliniat că loviturile nu marchează sfârșitul armistițiului temporar intrat în vigoare pe 8 aprilie. „Comandamentul Central continuă să-și protejeze forțele cu reținere în timpul armistițiului în curs”, a adăugat Hawkins. Două surse oficiale au confirmat pentru presa americană că atacurile sunt „încheiate deocamdată”.

Incidentul survine pe fondul negocierilor intense dintre Washington și Teheran pentru un acord de pace care ar pune capăt războiului început pe 28 februarie, când SUA și Israel au lansat atacuri asupra Iranului.

Trump ridică miza pe uranium

Tot luni, președintele Donald Trump a cerut o soluție pentru uraniul îmbogățit al Iranului — principalul punct de blocaj din negocieri. Într-un mesaj pe rețelele sociale, Trump a afirmat că materialul nuclear „va fi predat imediat Statelor Unite pentru a fi transportat și neutralizat sau, preferabil, distrus pe loc ori într-o altă locație acceptabilă”, sub supravegherea Comisiei pentru Energie Atomică.

Un oficial de la Casa Albă a precizat pentru NBC News că aceasta nu reprezintă o poziție nouă și că cerința a fost deja comunicată părții iraniene. Teheranul a declarat însă că un acord nu este iminent.

Cadrul acordului în discuție

Potrivit surselor regionale citate de PBS și OilPrice, proiectul de acord prevede predarea uraniului îmbogățit de către Iran, redeschiderea Strâmtorii Ormuz la 30 de zile de la semnare, ridicarea sancțiunilor americane și deblocarea a 20–25 de miliarde de dolari în active iraniene înghețate. O perioadă de 60 de zile ar fi alocată negocierii detaliilor privind programul nuclear.

Trump a condiționat totodată orice acord cu Iranul de extinderea Acordurilor Abraham, solicitând țărilor precum Arabia Saudită, Pakistan, Turcia, Egipt și Iordania să recunoască Israelul.

Israelul critică acordul emergent

Liderul opoziției israeliene, Yair Lapid, a catalogat acordul drept „dezastruos”, afirmând că este „rău pentru Israel, rău pentru regiune, rău pentru cetățenii Iranului”. După cum a declarat Lapid, guvernul Netanyahu a ajuns la „un minim istoric al capacității de a influența deciziile de la Washington”.

Ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a cerut intensificarea atacurilor în Liban și întreruperea furnizării de electricitate către această țară, în timp ce liderul de stânga Yair Golan a acuzat că negocierile se desfășoară „peste capul lui Netanyahu”.

Piețele reacționează

Optimismul privind un acord a dus la scăderea prețului gazelor europene cu 5%, la 46,3 euro pe megawatt-oră, cel mai scăzut nivel din ultimele două săptămâni. Petrolul a coborât sub pragul de 100 de dolari pe baril, deși firma de analiză Goehring & Rozencwajg avertizează că prețurile ar putea rămâne între 120 și 150 de dolari „în următorii ani” dacă blocada se prelungește, dat fiind că tranzitul a aproximativ 15 milioane de barili pe zi rămâne perturbat.