SUA discută arme nucleare în mai multe state NATO

Statele Unite analizează posibilitatea dislocării de arme nucleare în state europene suplimentare membre NATO, într-o mișcare menită să reasigure aliații că reducerea prezenței militare convenționale americane pe continent nu va slăbi garanțiile de securitate, relatează Financial Times, citând trei persoane familiarizate cu discuțiile.

Oficialii americani și-au exprimat disponibilitatea pentru desfășurări suplimentare dincolo de cele cinci țări care găzduiesc în prezent focoase nucleare americane și bombardiere capabile să le transporte: Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia. Discuțiile sunt descrise drept „extrem de confidențiale” și ar putea să nu conducă la nicio modificare a actualelor acorduri de partajare nucleară.

Polonia și statele baltice, cele mai interesate

Țările de pe flancul estic al NATO, în special Polonia și unele state baltice, și-au manifestat cel mai mare interes pentru găzduirea de aeronave cu dublă capacitate (capabile să transporte atât armament convențional, cât și nuclear), potrivit aceluiași ziar. Polonia a fost cea mai insistentă: fostul președinte Andrzej Duda a declarat în 2024 că țara „este gata” să se alăture programului de partajare nucleară, invocând militarizarea de către Rusia a exclavei Kaliningrad.

Premierul Donald Tusk a temperat însă entuziasmul, precizând că o astfel de decizie necesită aprobarea întregului guvern. Varșovia a comandat deja 32 de avioane F-35 în 2022, aeronave certificate să transporte bomba nucleară cu rol tactic B61-12.

Retragerea americană și arsenalul rusesc

Discuțiile au loc în contextul reorientării strategice a administrației Trump către Asia, care a inclus retragerea de trupe și sisteme de armament din Europa. Decizia a generat îngrijorare în rândul aliaților europeni privind o posibilă dezangajare americană de pe continent.

Un factor suplimentar este decizia Belarusului de a găzdui arme nucleare tactice ale Rusiei începând din 2023, ceea ce a intensificat presiunea asupra țărilor din vecinătatea Moscovei de a căuta garanții de securitate sporite.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a transmis că alianța își menține capacitatea de descurajare: „Dacă cineva ar fi atât de nesăbuit încât să ne atace, răspunsul ar fi devastator.”

Inițiativa franceză paralelă

Separat de discuțiile cu SUA, Franța a lansat propria inițiativă de „descurajare în avans”, la care participă acum nouă țări: Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia, Grecia, Regatul Unit și, din iunie 2026, Norvegia. Spre deosebire de programul american, inițiativa franceză nu presupune staționarea permanentă de arme nucleare, ci participarea la discuții, planificări și exerciții comune legate de arsenalul nuclear francez.

Statele Unite mențin în prezent aproximativ 100 de focoase nucleare în Europa, depozitate în buncăre subterane la bazele aeriene din Kleine Brogel (Belgia), Büchel (Germania), Aviano și Ghedi (Italia), Volkel (Olanda) și Incirlik (Turcia). Armele rămân sub controlul exclusiv al Washingtonului, prin coduri de acces restrictive.

NATO a redus arsenalul nuclear terestru din Europa cu peste 90% față de perioada Războiului Rece. Cu toate acestea, descurajarea nucleară rămâne „elementul suprem al securității Alianței”, potrivit politicii actualizate în 2024 a NATO.