SUA accelerează retragerea trupelor din Europa și taie o treime din avioane

Statele Unite plănuiesc să accelereze retragerea trupelor militare de pe bazele din Europa și să reducă dramatic contribuția la apărarea colectivă NATO, potrivit unor rapoarte publicate de Welt am Sonntag și Der Spiegel, care citează surse din Pentagon.

Anunțul vine în contextul în care secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat la summitul de securitate Shangri-La din Singapore că „era subvenționării apărării națiunilor bogate s-a încheiat” și că Washingtonul are nevoie de „parteneri, nu protectorate”.

Retragere accelerată din Germania

Pentagonul a anunțat deja retragerea a 5.000 de soldați din Germania, unde sunt staționați aproximativ 35.000 de militari americani — cel mai mare contingent din Europa. Calendarul inițial prevedea finalizarea în 6-12 luni, însă noile planuri vizează o accelerare a procesului, relatează Welt am Sonntag, citând o sursă din Pentagon.

De asemenea, rotația a peste 4.000 de soldați americani în Polonia a fost suspendată săptămâna trecută, potrivit Newsweek. În total, aproximativ 80.000 de militari americani sunt staționați pe continent.

Reduceri masive în planurile NATO

Un raport al Der Spiegel dezvăluie detaliile unui briefing clasificat susținut de Alexander Velez-Green, emisarul secretarului Hegseth, în fața oficialilor NATO la sediul alianței din Bruxelles. Reducerile anunțate includ:

• Avioanele de luptă americane puse la dispoziția NATO — reduse cu o treime
• Bombardierele strategice — reduse la jumătate
• Distrugătoarele navale — număr mai mic disponibil alianței
• Submarinele — eliminate complet din angajamentele față de NATO
• Dronele de recunoaștere — Europa va trebui să le asigure singură
• Dronele armate — contribuția americană, redusă semnificativ

Planurile urmează să fie detaliate la conferința NATO Force Sourcing din iunie, iar liderii alianței vor discuta implicațiile la summitul din Turcia, programat în iulie.

Doctrina „realismului practic flexibil”

La Shangri-La, Hegseth a conturat noua doctrină de politică externă a administrației Trump — „realismul practic flexibil” — care înlocuiește modelul alianțelor bazate pe dependență cu unul centrat pe parteneriate reciproce.

Hegseth a criticat aliații europeni pentru neglijarea apărării, afirmând că „apelurile politicoase de a cheltui mai mult pentru propria apărare nu au avut ecou” și acuzând capitalele europene că „și-au golit armatele”. Secretarul american al Apărării a cerut aliaților să aloce cel puțin 3,5% din PIB pentru apărare, subliniind că SUA depășesc deja acest prag.

Generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), a afirmat că „pe măsură ce pilonul european al alianței se întărește, acest lucru permite SUA să-și reducă prezența”, transmite Reuters.

Context: pivotul spre Asia și Orientul Mijlociu

Retragerea din Europa se înscrie în reorientarea strategică a SUA spre Indo-Pacific, unde Hegseth a vorbit despre „alarma îndreptățită privind expansiunea militară fără precedent a Chinei”. La Singapore, secretarul american al Apărării a cerut și aliaților asiatici să-și mărească cheltuielile militare, avertizând că „un Pacific dominat de orice hegemon ar destabiliza echilibrul regional de putere”.

Tensiunile legate de angajamentele SUA față de aliații europeni se adâncesc în contextul divergențelor transatlantice privind războiul din Iran. România, care a semnat recent contracte SAFE de 5,7 miliarde de euro, se numără printre statele care își consolidează apărarea națională în fața semnalelor din Washington.

Oficialii NATO au recunoscut „dependența excesivă” de sprijinul american, subliniind că Europa și Canada își cresc investițiile în apărare. Întrebarea rămâne dacă aliații europeni pot compensa pe termen scurt reducerile anunțate de Washington, în special în flancul estic al alianței, unde statele baltice depind cel mai mult de capacitatea de întărire rapidă a SUA.