Shangri-La 2026: Hegseth evită Taiwan, cere aliaților 3,5% PIB

Summitul de apărare Shangri-La Dialogue din Singapore a fost marcat de o schimbare semnificativă de ton din partea Statelor Unite: secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a evitat orice referire la Taiwan și a cerut aliaților din Indo-Pacific să cheltuiască cel puțin 3,5% din PIB pe apărare. Liderul Vietnamului, To Lam, a avertizat că ordinea internațională se erodează, într-o lume în care „cei mari îi înghit pe cei mici”.

Hegseth: „Era subvențiilor pentru apărare s-a încheiat”

Într-un discurs de 25 de minute susținut sâmbătă în fața miniștrilor Apărării din 44 de state, Hegseth a trasat noua linie strategică a Washingtonului pentru regiunea Indo-Pacific. „Trasăm un nou curs pentru alianțele și parteneriatele noastre, fundamentat pe realitățile puterii”, a declarat șeful Pentagonului, potrivit South China Morning Post.

Mesajul central a fost fără echivoc: aliații care nu își asumă o cotă echitabilă din cheltuielile de apărare vor fi tratați diferit. „Era în care Statele Unite subvenționau apărarea națiunilor bogate s-a încheiat”, a subliniat Hegseth, cerând un prag minim de 3,5% din PIB — un standard pe care puține țări îl ating în prezent. „Pentru cei care cred că pot continua să profite de generozitatea contribuabilului american, să audă acum: acele zile s-au terminat.”

Pe plan militar, Hegseth a anunțat o strategie de blocare pe linia primului lanț insular, cu forțe distribuite și cu capacitate de refacere rapidă, menite să împiedice orice câștig teritorial rapid în regiune. El a menționat bugetul Pentagonului de 1.000 de miliarde de dolari propus pentru 2026 și programul „Golden Dome” de apărare antirachetă.

Taiwan — absența care vorbește

Cea mai notabilă caracteristică a discursului a fost ceea ce Hegseth nu a spus. Spre deosebire de anul trecut, când avertiza că o invazie chinezească asupra Taiwanului „ar putea fi iminenta”, secretarul Apărării nu a menționat deloc insula — o omisiune semnificativă, în contextul în care tensiunile cu Beijingul rămân principalul punct de fricțiune din relațiile sino-americane.

Schimbarea de ton a venit la doar două săptămâni după vizita președintelui Trump la Beijing, unde Xi Jinping l-a avertizat că cele două puteri ar putea ajunge la un conflict dacă problema Taiwanului nu este gestionată corespunzător. Trump l-a numit ulterior pe Xi „un mare lider” și a calificat un pachet de armament de 14 miliarde de dolari destinat Taiwanului drept „un instrument de negociere foarte bun”, conform PBS NewsHour.

Nici Marea Chinei de Sud nu a fost menționată în discurs, deși Washingtonul desfășoară regulat operațiuni de libertate a navigației în zonă.

Vietnam avertizează: „Peștele mare îl înghite pe cel mic”

Discursul-cheie al summitului i-a revenit liderului vietnamez To Lam, care a identificat trei crize convergente: erodarea ordinii internaționale, eșecul modelelor de dezvoltare și scăderea încrederii strategice.

„Criza ordinii internaționale începe atunci când regulile sunt încă invocate, dar forța lor obligatorie se erodează”, a afirmat To Lam, adăugând că situația actuală permite „ca cel puternic să îl pradeze pe cel slab”. El a subliniat că „lumea se poate adapta la schimbări rapide, dar trebuie să o facă prin reguli, autolimitare și dialog — nu prin coerciție”.

To Lam a prezentat șase recomandări strategice, printre care: crearea de mecanisme de avertizare timpurie, stabilirea unor norme pentru inteligența artificială și securitatea cibernetică, consolidarea rolului ASEAN ca pilon al arhitecturii regionale și dezvoltarea unor soluții diplomatice de dezescaladare înainte ca situațiile tensionate să degenereze.

Liderul vietnamez a atras atenția că tensiunile din Strâmtoarea Ormuz — unde războiul SUA-Iran a blocat traficul maritim timp de trei luni — au demonstrat cât de rapid o singură criză poate perturba comerțul global și aprovizionarea cu energie.

China prezentă, dar la nivel redus

Beijingul a trimis la Singapore o delegație de nivel inferior, formată din experți și cercetători din instituții militare, nu un oficial de rang înalt. Ministrul chinez al Apărării, Dong Jun, nu a participat — la fel ca anul trecut, transmite South China Morning Post.

Cu toate acestea, delegația chinezească a purtat discuții bilaterale cu oficiali britanici, ambele părți angajându-se să consolideze legăturile militare.

Hegseth a adoptat un ton conciliant față de Beijing, numind relațiile americano-chineze „mai bune decât au fost de mulți ani” și calificând recentele convorbiri Trump-Xi drept „cu adevărat istorice”. El a cerut un „echilibru stabil” care să prevină impunerea hegemoniei de către orice stat, fără „confruntări inutile”.

Doctrina Monroe și prioritățile SUA

Hegseth a declarat că Statele Unite „reînființează Doctrina Monroe”, semnalând o reorientare spre prioritățile din emisfera occidentală. Declarația ridică semne de întrebare în rândul aliaților asiatici cu privire la angajamentul pe termen lung al Washingtonului în regiune, mai ales în contextul resurselor militare americane solicitate de războiul din Iran.

Șeful Pentagonului a lăudat însă eforturile mai multor parteneri regionali: Japonia „accelereză transformarea apărării”, Filipinele cresc cheltuielile militare cu 12% anual, iar Coreea de Sud atinge deja pragul de 3,5% din PIB cerut de Washington.

Întâlniri bilaterale pe marginea summitului

To Lam s-a întâlnit cu Hegseth pe marginea summitului, reafirmând că SUA reprezintă un „partener de primă importanță” pentru Hanoi. Liderul vietnamez l-a invitat pe Trump să viziteze oficial Vietnamul și a solicitat acces la tehnologii avansate americane, relatează guvernul vietnamez.

To Lam a avut, de asemenea, întâlniri cu vicepremierul australian Richard Marles și cu ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi.