Senatul adoptă Legea integrității cu 106 voturi: Fritz pierde mandatul

Senatul României a adoptat marți, 26 august 2026, Legea integrității — denumită și „Legea ANI" —, cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă, nicio abținere. Forul decizional a menținut controversatul amendament care îl privează de mandat pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei, și pe alți aleși locali aflați în situații similare.

Votul și alianța politică

PNL, PSD, AUR și UDMR au votat pentru proiect. USR a votat în bloc împotrivă, calificând legea drept un instrument de eliminare a adversarilor politici prin mecanisme retroactive.

Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a declarat în plen că „aceasta este calea prin care a început comunismul în România — prin legi care elimină adversari politici". Daniel Zamfir (PSD) i-a ripostat.

Ce prevede legea

Prin varianta adoptată, declarațiile de avere ale aleșilor locali vor fi restricționate: în loc să cuprindă detalii privind localizarea imobilelor sau anul de fabricație al vehiculelor, vor afișa doar valori totale. Modificările intră în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Amendamentul care vizează mandatul lui Dominic Fritz aplică retroactiv regulile de incompatibilitate, privând de mandat aleșii care au deținut simultan funcții incompatibile în trecut, chiar dacă situația a fost ulterior remediată. Curtea Constituțională se pronunțase anterior că legea este constituțională, motivând că nerezolvarea unui conflict de interese afectează exercitarea mandatului.

Miza: 770 milioane de euro din PNRR

Adoptarea legii reprezintă o condiție obligatorie pentru deblocarea a 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen limită 31 august 2026. Premierul interimar Ilie Bolojan argumentase că legea trebuia promovată inclusiv cu amendamentul Fritz, deoarece „770 de milioane de euro sunt în joc".

Camera Deputaților adoptase o variantă modificată a legii, care elimina unele prevederi privind declararea averilor partenerilor de viață. Senatul, cameră decizională, a dat votul final marți.

Reacția Europei

Manfred Weber (PPE) și Valérie Hayer (Renew Europe) au calificat amendamentul Fritz drept „un grav pas înapoi pentru statul de drept" și au cerut Comisiei Europene să condiționeze plata acestei tranșe de implementarea completă a reformelor.

Comisia Europeană a precizat, potrivit Agerpres, că va evalua legea în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR — cerere pe care România nu a depus-o încă. Negocierile tehnice dintre București și Comisie continuă.

Ce urmează

Legea merge acum la promulgare la președintele Nicușor Dan, care trebuie să acționeze până la 31 august. Dominic Fritz urmează să fie notificat de Agenția Națională de Integritate cu privire la consecințele concrete asupra mandatului său.