Camera Deputaților schimbă ANI: partenerii nu mai declară averi

Camera Deputaților a adoptat luni, 24 august, modificările la Legea privind Agenția Națională de Integritate (ANI), cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri. Proiectul, prima cameră sesizată, pleacă acum la Senat — forul decizional —, unde poate suferi noi modificări înainte de promulgare. Decizia vine după ce Curtea Constituțională declarase neconstituțională o formă anterioară a legii, obligând Parlamentul să redacteze un nou text.

Ce se schimbă: fișa publică înlocuiește declarația clasică

Principala schimbare prevede înlocuirea declarației de avere cu o „fișă publică a intereselor financiare”, un nou formular care grupează bunurile și veniturile pe praguri valorice exprimate în euro sau în număr de salarii minime, nu prin sume ori suprafețe individuale exacte. Adresele, suprafețele și valoarea reală a imobilelor deținute de demnitari nu vor mai fi publice, potrivit Libertatea.

Comparativ cu sistemul anterior, unde oricine putea vedea adresa exactă, suprafața și valoarea unui apartament sau teren, noul format ascunde datele individuale în spatele unor intervale mai largi. Susținătorii modificării argumentează că noua abordare protejează intimitatea membrilor de familie ai demnitarilor fără a elimina transparența de ansamblu. Criticii consideră că schimbarea face dificilă urmărirea evoluției averii de la un an la altul.

Partenerii și concubinii, excluși din obligația de declarare

O altă modificare cu impact major vizează sfera persoanelor obligate să declare: soțul sau soția unui demnitar, dar și persoanele care „au relații asemănătoare acelora dintre soți” — formulare care acoperă partenerii de facto și concubinii — nu vor mai fi obligate să depună declarații de avere, potrivit Profit.ro. Eliminarea declarațiilor pentru aceste categorii deschide, în opinia criticilor, posibilitatea transferului de bunuri pe numele partenerilor, pentru a le sustrage din raportările ANI.

Contextul politic: PNRR, CCR și „amendamentul anti-Timișoara”

Adoptarea legii era condiție necesară pentru îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), evaluat la 770 de milioane de euro, după ce forma anterioară fusese blocată de CCR. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a salutat adoptarea proiectului, dar s-a arătat surprins de faptul că USR și AUR au votat împotrivă. „Am avut un soi de uimire când am văzut că cei de la USR au făcut alianță cu AUR”, a declarat Grindeanu, potrivit Adevărul.

Perspectiva USR este radical diferită. Președintele partidului și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a afirmat că legea conține în continuare „amendamentul anti-Timișoara” și a trecut „cu voturile PSD, PNL și UDMR”. „PSD, PNL și UDMR votează încălcarea statului de drept pentru banii din PNRR”, a declarat Fritz, conform Digi24. Conform Profit.ro, amendamentele privind posibilitatea încetării mandatelor unor primari USR au fost păstrate. Disputa dintre Fritz și coaliția parlamentară privind CCR și mandatele locale rămâne, astfel, un element central al noii legi.

Pasul următor: Senatul decide

Votul final aparține Senatului, care urmează să dezbată proiectul în zilele imediat următoare. Fritz a formulat un apel tacit către senatori: „Cine vrea să salveze banii din PNRR trebuie să voteze o lege curată. Încă e timp”, potrivit News.ro. Miza rămâne dublă: îndeplinirea jalonului european și nivelul de transparență privind averea demnitarilor publici în noul regim de declarare.