Sandu la Kiev și Cernobîl: apel la unitate europeană

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a efectuat duminică, 26 aprilie, o vizită la Kiev și la Cernobîl, la exact 40 de ani de la cel mai grav accident nuclear din istorie. Vizita a inclus o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și un omagiu adus victimelor și eroilor catastrofei din 1986.

„Dezastrele nu cunosc frontiere”

„Merg la Kiev pentru discuții cu președintele Volodimir Zelenski, și la Cernobîl — pentru a aduce un omagiu celor care și-au dat sănătatea sau chiar viața pentru a proteja Europa de o tragedie și mai mare”, a declarat Sandu dimineață, potrivit agenției moldovenești Moldpres.

Șefa statului moldovean a subliniat că accidentul nuclear a demonstrat atât vulnerabilitatea transfrontalieră, cât și forța cooperării internaționale: „Accidentul nuclear de la Cernobîl ne-a arătat că dezastrele nu cunosc frontiere — dar a relevat și puterea solidarității internaționale. Arcul ridicat deasupra reactorului contaminat este o dovadă că țările pot face lucruri extraordinare atunci când acționează împreună”.

Apel la unitate în contextul războiului

Sandu a legat comemorarea de provocările actuale de securitate din regiune: „Avem nevoie de aceeași unitate și hotărâre astăzi — pentru a proteja pacea în Europa. Locul Republicii Moldova este alături de cei care aleg să construiască, nu să distrugă”, a transmis președinta moldoveană.

Mesajul vine în contextul în care Ucraina se confruntă, în paralel cu războiul, cu riscuri legate de infrastructura nucleară de pe teritoriul său, inclusiv la centrala de la Zaporojie, aflată sub controlul forțelor ruse din 2022.

40 de ani de la catastrofa nucleară

Pe 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, eliberand cantități masive de material radioactiv. Conform datelor ONU, peste 3,5 milioane de persoane au fost afectate, iar aproximativ 50.000 de kilometri pătrați au fost contaminați. Norul radioactiv s-a extins asupra unei mari părți a Europei, inclusiv asupra României și Republicii Moldova.

Noul sarcofag — arcul de beton și oțel construit cu contribuția a peste 40 de țări — a fost finalizat în 2019 și acoperă reactorul distrus, fiind conceput să reziste cel puțin 100 de ani.